Şantierul arheologic Răcari (jud. Dolj)

 

Situl arheologic se află în centrul Olteniei, veche provincie aflată în sud-vestul României, delimitată de Munţii Carpaţi la nord şi nord-vest, de Dunăre la sud şi sud-vest, şi râul Olt (de la care şi-a luat numele) la est. Situl de află la 29 de km nord de oraşul Craiova, capitala provinciei, pe drumul european E70/79, care leagă Craiova de Drobeta-Turnu Severin, locul unde romanii au construit cel mai mare pod fluvial al antichităţii. La 6 km nord, pe aceeaşi şosea, se află micul oraş Filiaşi.

Situl este compus dintr-un castru roman, care a funcţionat, în patru etape distincte, din epoca războaielor daco-romane (101-106 AD) până aproape la părăsirea oficială a provinciei traiane (271). Garnizoană a unei unităţi auxiliare de cavalerie maură, castrul a măsurat, în epoca dezvoltării sale maxime, 170 x 145 m între zidurile de apărare, şi aproximativ 250 x 180 m între şanţurile de apărare. În jurul castrului s-a dezvoltat o aşezare cu caracter cvasi-urban, cu dimensiuni iniţial estimate între 8 şi 10 hectare (în fapt - de circa trei ori mai mare), parţial suprapusă de gară şi liniile ferate din vecinătate, de şoseaua internaţională şi de satul Răcarii de Jos (aparţinând comunei Brădeşti). Nu se cunoaşte încă poziţia în teren a necropolei.

Obiectivul militar avea drept scop supravegherea unui important vad la râul Jiu, controlând căile de acces spre sud (Dunăre), nord (Munţii Orăştiei) şi vest (principalul cap de pod - Drobeta). Mai multe colective au făcut cercetări arheologice în castru, încă de la sfârşitul veacului al XIX-lea, însă pe durate de maxim două campanii, fără a se iniţia lucrări de restaurare. Cercetarea a fost reluată în 2003, sub conducerea Dr. Eugen S. Teodor, de la Muzeul Naţional de Istorie a României (Bucureşti), cu colaborarea Dr. Dorel Bondoc, de la Muzeul Olteniei (Craiova). Deşi subfinanţată, cercetarea recentă a reuşit pentru prima oară să stabilească cele patru faze distincte ale relativ scurtei existenţe a fortificaţiei: un castru mai mic, de campanie; un castru mare, însă tot cu palisadă; pe acelaşi contur s-a construit apoi un castru de piatră, cu trei şanţuri de apărare pe latura cea mai expusă (răsăriteană) , constituind apogeul ocupaţiei militare la Răcari (începutul veacului III); în fine, după distrugerile provocate de invazia carpilor (rudele est-carpatice ale învinşilor daci) din 247, castrul de piatră este reconfigurat, fiind redus la jumătate din suprafaţă, probabil ca urmare a reducerii garnizoanei (ne aflăm în jurul anului 250, în plină "anarhie militară"); garnizoana avea probabil sarcina de a asigura securitatea drumului de retragere a armatelor din Transilvania de sud-est, în drumul lor spre Drobeta.

Cercetarea noastră s-a concentrat, în aceste prime campanii, pe latura răsăriteană a castrului, cea orientată spre adversar. După îndeplinirea primelor obiective, ţinând de stabilirea cronologiei generale a obiectivului, ne propunem ca săpăturile noastre să asigure suficiente informaţii pentru viitoarele planuri de restaurare. Cea mai dificilă sarcină va consta în "cercetări de salvare" în chiar perimetrele afectate de vechile săpături, din care sătenii au scos piatra de construcţii, pentru a permite recorelarea topografică a principalelor monumente (porţi, drumuri interioare, turnuri, Comandamentul, etc) cu suprafeţele neafectate de vechile intervenţii (cca. 70% din castru este conservat foarte bine).

Subvenţionarea precară a şantierului - cel mai important şantier arheologic în curs, din Oltenia - ne-a determinat să deschidem porţile pentru orice fel de cooperare care ne-ar furniza mijlocele de continuare a cercetării într-un ritm acceptabil. Castrul este suficient de bine conservat pentru a face obiectul unui viitor succes turistic, cu condiţia ca cercetările să poată avans într-un ritm mai alert. Aceste modalităţi de cooperare se referă la posibila asociere a oricărei alte instituţii de cercetare sau învăţământ superior, care ar dori să contribui la progresul lucrărilor, sau cu agenţii de turism specializate în turismul cultural sau în recrutarea de voluntari arheologi.

Pentru câteva imagini de la Răcari - încercaţi aici!