SECŢIUNEA IV: GRAFICE

A.2. Cultura Chilia-Militari - clasificarea morfologică finală

Tabelul de mai jos foloseşte următoarele coloane:

- grupa regională: transcrierea grupelor făcute de Bichir (în paranteză aproximări)

- grupa funcţională: propriile aprecieri asupra funcţionalităţii (o-b = oală borcan)

- grupa temporară: clasificările folosite în timpul analizei

- grupele tipologice în expresie finală (CM = Chilia-Militari)

- grupa tehnologică: C L R = ceramică lucrată la roată; c l m = ceramică lucrată cu mâna; c l m ? = probabil ceramică lucrată cu mâna

- număr de piese: câte piese corespund rândului (toate coloanele)

- volum (mediu pentru mai mult de o piesă)

grupa grupa grupa grupa grupa număr de volum

regională funcţională temporară tipologică tehnologică piese mediu

(finală)

(o-b) o-b A1_a CM_01a CLR 1 3.88

B I 1b o-b A1_a CM_01a CLR 1 8.50

oală B6 oală cu 2 anse (cazan) A1_a_ CM_01b CLR 1 4.81

B I 1a o-b A1_b CM_01c CLR 2 8.87

(B I 1a) o-b A2_a CM_02a CLR 1 1.23

(o-b) o-b A2_a CM_02a CLR 2 3.59

B I 1a o-b A2_a CM_02a CLR 1 10.25

(B I 1a) o-b A2_b CM_02b CLR 1 8.72

B I 1a o-b A2_b CM_02b CLR 1 5.59

o-b B II d o-b A2_b CM_02b CLR 1 6.58

urnă o-b A2_b CM_02b CLR 1 2.09

(o-b) o-b A3 CM_03 clm 1 0.36

o-b B II c o-b A3 CM_03 CLR 1 0.46

(o-b) o-b B2 CM_04 clm? 1 3.24

o-b A3a o-b B2 CM_04 clm 1 6.41

o-b A3a o-b B3a CM_05 clm 1 1.20

o-b A3b o-b B3a CM_05 clm 2 0.41

(o-b) o-b B3b CM_06 clm 1 0.42

păhărel pahar B3b CM_06 clm 1 0.06

(o-b) o-b C1b CM_07 clm 1 17.18

o-b A3a o-b C1b CM_07 clm 1 5.70

( ) o-b C2 CM_08 clm 1 0.28

o-b A3a o-b C2 CM_08 clm 1 1.71

(A3b) o-b/ căniţă D3_a CM_09a clm 1 0.28

o-b A3b o-b D3_a CM_09a clm 1 0.36

(căniţă) o-b/ pahar D3_b CM_09b clm 1 0.11

B I 7 oală cu 3 anse E1 CM_10a CLR 1 5.66

B I 1a o-b E1 CM_10b CLR 1 5.31

o-b B II c o-b E2 CM_11 CLR 1 0.97

căni B3 urcior cu ansă B1 CM_12 CLR 1 1.40

căni B3 urcior treflat cu ansă B1 CM_12 CLR 1 2.28

urcior B5 urcior cu 2 anse B1 CM_12 CLR 1 17.18

urcior B5 urcior cu ansă D2 CM_13 CLR 4 2.30

urcior B5 urcior cu ansă C4 CM_14 CLR 1 4.21

căni B3 cană cu ansă C1a CM_15 CLR 1 1.60

căni B3 (roman) cană cu ansă C1a CM_15 CLR 1 0.75

cană B3 cană cu ansă D1_a CM_16a CLR 4 0.53

cană B3 cană cu ansă D1_b CM_16b CLR 1 0.48

(căniţă) căniţă/ pahar C3 CM_17 clm 1 0.33

păhărel pahar F CM_18 clm 1 0.12

[Notă: aspectul dezordonat al “tabelului” este datorat faptului că tabelele generează fişiere foarte mari; ceea ce se vede este un pseudo-tabel, prin conversie la “text” cu tab-uri, pe care Web-ul îl vizualizează aproximativ]

Să remarcăm întâi că, deşi analiza morfologică a făcut abstracţie de tehnologia de fabricaţie, grupele rezultate sunt “curate”, respectiv fie de mână, fie de roată (excepţie grupa 3), ceea ce înseamnă că în epocă existau specii lucrate numai pe roată, fie numai cu mâna, iar clasificarea ar putea începe chiar cu separarea speciilor tehnologice (chestiune care, totuşi, nu este recomandabilă, fiindcă ratează constatarea grupelor morfologice cu componenţă mixtă).

O a doua observaţie este că clasificarea lui Bichir s-a confirmat, în linii mari (cu destule excepţii).

O a treia observaţie este că principalele clasificări funcţionale (oală, cană, urcior) se găsesc în grupe diferite (cu excepţia grupei 12, unde Bichir a încadrat două căni şi un urcior, toate piesele fiind însă considerate “urcioare” în propria clasificare - EST, încă înainte de măsurători), ceea ce justifică numele lor diferit; de remarcat că la grupa 15 există un urcior B3, considerat de autor ca reprezentând o influenţă romană; această influenţă ar putea fi extinsă cel puţin asupra celeilalte piese din grupă.

La aceeaşi grupă morfologică avem uneori piese de capacităţi foarte diferite; la grupa 12 avem un urcior de numai 1,4 litri, dar şi o piesă de 17,2 litri (aceasta cu două toarte fiindcă, desigur, era greu de cărat de o singură persoană); similar, la grupa 2 avem o oală-borcan de 1,23 l., dar şi una de 10,25 l.; concluzia este importantă, fiindcă aflăm astfel că, cel puţin pentru această cultură, formele nu au legătură şi semnificaţie legată de capacitate (ci doar de grupa funcţională).

De observat că paharele (eventual la diminutiv) se disipează la grupe diferite, uneori împreună cu oale-borcan. Aceste piese nu sunt de fapt numite astfel datorită unei forme aparte, recognoscibile, ci datorită dimensiunilor reduse (în jur de 100 ml.). În multe monografii sunt prezentate ca oale-borcan mici, sau miniaturale. Funcţia lor foarte probabilă este cea de pahar.

DIn lotul analizat lipsesc piesele miniaturale mai mici de 50 ml., relativ numeroase în această cultură (ca şi mai târziu, în sec. VI)

Din analiză lipseşte cel puţin o piesă foarte importantă, din nefericire incompletă, respectiv un chiup cu volumul superior de aproximativ 120 litri (!), deci cu o capacitate totală de circa 200 de litri. Ca în oricare lot, oricât de generos, analiza numai pe vase întregi produce rezultate parţiale.

ÎNAPOI LA SUMAR ANEXE

ÎNAPOI LA INDEX

MAI DEPARTE – A.3. (Chilia-Militari – capacităţi)