SECȚIUNEA IV: GRAFICE
A.3. Volumetrie
(Chilia-Militari)
URCIOARE (gr.
12-14) și
CÃNI (cu ansă, gr.
15-17)
O primă constatare este separația domeniilor: urcioarele sunt mari (toate exemplarele peste 1 litru), iar cănile sunt mici (toate sub 1 litru).
O a doua constatare este
aparenta lipsă de calibrare pe sistemele de capacități, respectiv absența unui
standard de volum, cel puțin pentru urcioare. Exemplarul de capacitate mare
măsoară 17,18 l., ceea ce înseamnă cu destulă precizie două măsuri modius;
aceasta este însă o măsură pentru solide,
ceea ce înseamnă că avem aici doar o coincidență. Celelalte urcioare măsoară,
destul de răsfirat, între 1,4 și 4,2 l. Un exemplar mai mic se aliniază
grosului cănilor (toate cu ansă, cu excepția exemplarului din grupa 17, de
numai 0,33 l.). Grupa 16a (cu înrudita grupă 16b) prezintă un soi de
standardizare, cel puțin așa cum arată graficul; în realitate cifrele variază
destul de mult, între 0,682 și 0,437 l; aceste mărimi sunt foarte greu de
corelat unei unități de măsură și probabil nici nu este cazul. Doar cele două
exemplare ale grupei 15 fac o aluzie discretă la unitatea de măsură a
lichidelor (congius = 3,275 l.), prin
subdiviziuni relativ exacte: o jumătate (1,603 l., în loc de 1,637) și un sfert
(0,753 l., în loc de 0,818).
Majoritatea acestor piese provin dintr-o fântână, ceea ce
explică imediat principala lor utilizare, cât și faptul că, pentru o asemenea
activitate, nu era necesară calibrarea vaselor pe unități de capacitate.
VOLUMETRIA OALELOR BORCAN (și
a formelor asociate)
Să începem analiza cu un lucru clar: există zone de
exclusivitate, respectiv corespondențe între anumite forme și unele clase de
volum; de exemplu, romburi (care sunt forme înrudite) nu avem decât de la
poziția 14 în sus; cele două vase CM_01b sunt practic identice; grupele 5, 6,
8, 9 au reprezentanți numai sub 2 litri.
Al doilea lucru clar este grupajul dintre 8,879 și 8,500
litri; media acestora este 8.741 litri, ceea ce e foarte aproape de 8,732
litri, cât reprezintă un modius, principala unitate de
măsură pentru solide. Exemplarul din grupa 7 are 17.176 l, ceea ce reprezintă
cu relativă precizie un dublu-modius
(17.464 l.).
Există apoi un al doilea grupaj de patru vase, între
5,699 și 5.306 l., realizat însă din vase din grupe diferite și neînrudite
(două sunt totuși subgrupe ale grupei 10). Media acestor vase este de 5,566 l.
Ce reprezintă această medie? Aparent nimic. Chiar dacă, luând în considerare
diversele aproximări (de execuție a vaselor; de reconstituire și desen; de
măsurătoare; de acuratețe a sistemului de calcul) și facem media întregului
grupaj, cu vasul imediat inferior (4.805 l.) și cu cele două imediat superioare
(6.582 și 6.408 l), nu ajungem la un rezultat mai relevant; media celor șapte
piese este 5,723 l., ceea ce este la o distanță considerabilă și de semi-modius (4.366 l) și de dublu-congius (6,55 l.). Să spunem totuși că
acestă măsură, de circa 5,5 l, deși nu este cunoscută între unitățile de măsură
romane, revine cu obstinație în situri romane târzii (măsurători pe Iatrus și
Capidava), dar și în Câmpia Română, pentru secolul al VI-lea, în special în
zona Bucureștiului.
Să mai notăm totuși că unul dintre cele patru vase (BICHIR 1984, pl. 19/1),
respectiv cel de 5,665 l, nu numai că a fost folosit ca urnă, dar are trei
anse, ceea ce nu are sens utilitar, ci ritual, motiv pentru care iese din
discuția unităților de capacitate.
Unitățile de măsură pentru lichide ar putea fi
reprezentate, și ele, de cele două vase mai devreme pomenite, în jur de 6,5
litri, cât și de două vase de 3,239 și 3,227 l, ceea ce ar da o măsură ușor
subdimensionată, la care eventual s-ar putea adăuga cele două exemplare imediat
superioare, de 3,959 și 3,882 l., media devenind în acest caz prea mare,
respectiv 3,577. Există argumente și contra-argumente pentru a proceda așa.
Argumentele ar fi mai multe: cele două exemplare ale grupei 4 ar fi ambele în
același sistem de capacitate (pentru lichide); cele două vase din grupa 2a, de
peste 3 litri, ar fi, de asemea, în interiorul aceluiași sistem (cel de 3,9 l
ar fi supradimensionat, din greșeală). Contra-argumentul este situația grupei
1a, care are un reprezentant clar în categoria modius și nu ar putea avea un repezentant în grupa congius
(am plecat de la premiza că există corespondență între formă și clasele de
capacitate, cel puțin pentru vasele mai mari de 1 l.). Chestiunea s-ar putea
soluționa considerând că, așa cum exemplarul de 3,959 l, al grupei 2c, este o
eroare a clasei congius, exemplarul
de 3,882 l, al grupei 1a, este o eroare a grupei semi-modius (până aici absentă!). Aprofundând chestiunea, vasul de 3,959
are o nervură mare pe umăr, care ar putea fi considerată nu numai decor, ci și marcaj;
măsurând volumul vasului numai până la umăr avem 3.383 litri!
Această grupă
(semi-modius) s-ar putea constitui din exemplarul discutat al grupei 1a și din
exemplarul de 4.805 l. al grupei înrudite 1b, rezultând o medie de 4.344 l,
adică destul de aproape de standard (4.366 l).
În această
situație - și media grupei congius
s-ar îmbunătăți simțitor. Cele trei exemplare de peste 3 litri rămase (două de
la grupa 2a și unul de la grupa 4) au o medie de 3.475 l, adică suficient de
aproape de standard (3,275 l); triplul acestei medii, 10.425 l, este aproape de
cei 10.246 l. ai altui vas din grupa 2a, care deci este un triplu-congius (standard: 9,825), și el ușor
supra-dimensionat.
Dar nu am scăpat
de incoerențe! Un exemplar al grupei 2b se află în clasa modius, iar un altul în clasa dublu-congius...
Am încercat să
determin dacă vasele aflate în aceeași clasă de capacitate au ceva în comun. În
privința decorului nici o speranță. Nu există nici o regulă a jocului;
aceeași situație în privința fracturilor, a tipului de buză, de bază... Singura
observație pozitivă în acest demers comparativist este aceea că piesele
încadrate claselor de volum pentru solide (grupele de 8 și 4 litri), deși au
buze codificate diferit, au totuși o caracteristică comună, și anume o buză
plată (repet: de facturi diferite) care ar face turnarea foarte dificilă
(efectul probabil ar fi că lichidul s-ar scurge pe pereții vasului). Forma
vasului pare să fie, totuși, singurul reper asupra utilității vasului.
MAI DEPARTE
B.1. (Soporu de Câmpie)