SECŢIUNEA IV: GRAFICE

F.1. Cireşanu (TEODORESCU & 1993; aşezarea Cireşanu) – comentarii generale

statistică ceramică publicată, pe nivele (în baza de date):

- 130 – Cireşanu I

- 176 – Cireşanu II

- 7 – nearondată (majoritatea sit Eforie) – iese din discuţie

a propos de nivele: am o mare nedumerire: dacă cele două nivele (reprezentând, principial, două episoade de locuire) sunt concentrate cronologic pe o perioadă atât de scurtă de timp (maxim 70 de ani, între 380-450), tipul de aşezare, economie, civilizaţie etc. sunt identice, atunci: cum se face că totuşi ele se disting stratigrafic (“cele două straturi [nivele] ale aşezării (...) se delimitează clar în toate secţiunile practicate...”, p. 389)? Aşa ceva ar putea fi vizibil, eventual, dacă s-ar interpune un nivel de abandon observabil pe toată lungimea secţiunilor, ceea ce, iarăşi, la durata mică de timp, este greu de crezut. Nu există însă nici o menţiune la aşa ceva, nici măcar ceva (de ex. un incendiu, o inundaţie...) care să lase o şansă teoretică pentru o asemenea distincţie; => acurateţea întreprinderii este discutabilă

statistica alăturată, rezultată din prelucrarea întregului material publicat (imagine şi text), contrazice unele date statistice publicate de autor, în acelaşi raport; astfel:

- se confirmă dominaţia speciei Iz (zgrunţuroasă) în faţa celei Io (fină), inclusiv proporţia de Iz = 61% din total CLR (Iz+Io+III)

- se confirmă tendinţa către echilibrul speciilor Iz şi Io în nivelul 2 (Cir.2)

- nu se confirmă consolidarea statistică a ceramicii lucrate cu mâna în nivelul 2; din contră, numărul prezumat de vase scade la jumate; se continuă astfel o tendinţă, înregistrată de-a lungul veacurilor II-IV, de scădere a procentului acestei specii

- surprinzător, poate, importurile (III) aproape îşi dublează prezenţa; fenomenul este paralel, istoric, cu intensificarea raidurilor hunice la Dunărea de Jos; posibilitatea de sporire a mărfurilor de import prin mijloace paşnice (v. argumentul cu lipsa armelor) pare greu de reprezentat în acest context istoric

- diferenţele de rezultate statistice nu surprind, deoarece autorul a prezentat procentaje prin prelucrarea unui singur complex (B.2 = Cir. 1); pentru Cir.2 evoluţiile sunt aproximate

- este regretabil că deşi Teodorescu expune o clasificare a ceramicii de la Cireşanu în termeni detaliaţi (3 tipuri de roată; cel puţin 3 specii de pastă pentru clm.; 5 tipuri de pastă pentru Iz; 6 specii cromatice), nimic din toate acestea nu se regăsesc în catalogul descoperirilor; e păcat, fiindcă, de pildă, era vorba pe acolo de ceramică neagră lucrată cu mâna, sau CLR arsă oxidant; câte să fie de fiecare fel??

- sunt de remarcat inconsecvenţe în nomenclatorul funcţional, în special la capac/ ceaşcă (folosite după bunul plac al autorului, pentru piese practic identice), castron/ castronaş/ strachină; “castronaş” e, de pildă, 9/23 (piesă incompletă), una dintre cele mai mari din serie, cu un volum prezumat mai mare decât “castroanele” (v. 9/18, 22)

- în legătură cu castroanele (ca să le numim într-un singur fel), par să existe 5 tipuri:

- a) cu Is/a în jur de 0,2 (sau mai mult, v. 9/14, 19, 23)

- b) cu Is/a în jur de 0,1 (9/18, 22)

- c) cu Cs nul (acestea de mână, 9/24, 27, 28)

- d) cu morfologie similară tipului b (piesă incompletă, 13/26), dar cu o buză lăţită bilateral, ca a vaselor de provizii

- e) tip bol (probabil, piesă incompletă, v. 10/2)

- a se vedea şi câteva diminutive absurde (“străchinioare-castronaş” pentru piese cu diametru la gură de peste 20 cm.)

ÎNAPOI LA SUMAR ANEXE

ÎNAPOI LA INDEX

MAI DEPARTE – F.2. (Cireşanu, mofologie vase întregi)