SECŢIUNEA IV - grafice

I.1. Capidava, lot OPRIŞ 2000 (CONCLUZII)

TABELUL DE CORESPONDENŢE ILUSTRAŢIE – CLASIFICARE

ilustraţie grupa tehnologică grupa tipologică

OPRIŞ 2000, cat. 220 CLRL (cană cu ansă) Cap1

OPRIŞ 2000, cat. 221 clm Cap3b

OPRIŞ 2000, cat. 222 clm Cap3a

OPRIŞ 2000, cat. 223 clm Cap2a

OPRIŞ 2000, cat. 224 CLRL Cap2a

OPRIŞ 2000, cat. 225 clm Cap2b

OPRIŞ 2000, cat. 226 clm Cap2b

OPRIŞ 2000, cat. 228 clm Cap4

OPRIŞ 2000, cat. 229 clm Cap1

OPRIŞ 2000, cat. 230 clm Cap1

OPRIŞ 2000, cat. 232 clm Cap1

ANALIZA ANALOGICÃ ABSOLUTÃ (v. analiza analogică relativă în textul principal, vol. I, cap. 5)

Gr. 1 două vase lucrate cu mâna de la Dulceanca I, respectiv II; media vaselor lucrate cu mâna, de la Vadu Anei (postdatează); un vas lucrat la roată de la Zelovce (Slovacia centrală), care însă datează cel mai devreme în a doua jumătate a sec. al VII-lea (reprezintă migraţia unor forme romane târzii în lumea barbară);

Gr. 2a fără analogii;

Gr. 2b media grupei 6 (rară) şi un vas de la Dulceanca I (situl antedatează depozitul ceramic din Corpul de Gardă);

Gr. 3a un vas lucrat pe roată rapidă de la Băneasa-Străuleşti; două vase lucrate cu mâna de la Dulceanca I, grupa 2a; un vas lucrat cu mâna din necropola de la Locusteni (sec. II-III); un exemplar de la Bacău – Curtea Domnească (sec. VI); un vas lucrat la roată de la Brestovany (Slovacia de vest), din sec. VIII; media grupei 8a Slovacia;

Gr. 3b un vas lucrat cu mâna din Aşezarea 1 Bratei (care are însă un volum de aproape 10 ori mai mic, analogia părând întâmplătoare);

Gr. 4 fără analogie.

CONCLUZII MORFOLOGICE (Capidava, ceramică lucrată cu mâna):

Gr. 1 se caracterizează prin înălţime medie, diametru maxim deasupra jumătăţii înălţimii, gură relativ largă şi o bază mijlocie (reprezintă jumătate din diametrul maxim), modulare pronunţată a marginii, cu “umăr”, cu margine relativ înaltă; este grupa morfologică cea mai bine reprezentată numeric, cu analogii relativ numeroase, pe o arie geografică largă (regăsirea Slovaciei în această arie se datorează faptului că aceasta singura regiune din arealul slav primitiv care a primit o inflenţă romană puternică şi timpurie – înaintea slavizării); reprezintă o formă romană generică;

Gr. 2a se caracterizează printr-un gât îngust, apropiat de forma ulciorului, cu o alură relativ înaltă, pe o bază lată, cu pereţi bine arcuiţi; nu are analogii în lumea barbară, rezultate din ancheta computerizată; totuşi, această formă rară se regăseşte (în forme ceva mai îndepărtate, motiv pentru care aplicaţia computerizată nu le-a surprins), excepţional, în situri de la nordul Dunării, de pildă la Izvoare-Bahna, Dulceanca I sau aşezarea 1 de la Bratei; forma nu există în lumea slavă;

Gr. 3a analogiile sunt mai multe (în Câmpia Munteană, în Podişul Moldovenesc, dar şi în Slovacia), dar care, toate, împreună cu grupa 3a de la Capidava, par să se afilieze moştenirii traco-daco-getice

Gr. 3b grupa 2a Polonia (relativ rară) şi un vas din Aşezarea 1 Bratei (nivelul târziu, la sfârşitul sec. VI) sunt singurele găsite; forma este însă destul de tipică pentru lumea slavă şi este posibil a repezenta o manufactură slavă; de menţionat că vasul are cioburi pisate în pastă, însă are volumul de 1 modius, ceea ce reprezintă o adaptare la necesităţile locale;

Gr. 4 singura analogie este grupa 4d Slovacia, ceea ce se potriveşte cu găurile de atârnare.

ÎNAPOI LA SUMAR ANEXE

ÎNAPOI LA INDEX

MAI DEPARTE – L.2. (Popina-Garvăn)