ANEXE – SECȚIUNEA IV (continuare)

 

J.2. Slovacia (FUSEK 1994)

·       se profilează o grupă majoritară (cel puțin în necropole), de cca. 3,75 l.

·       situl de la Bratislava - Dubravka se detașează din context, în primul rând morfologic (dar, probabil și volumetric; numărul de piese este totuși prea mic)

 

STATISTICI:

Vasele întregi din Slovacia centrală și de E sunt puține; taboul se prezintă astfel:

 

Nr. piese        teritoriu       grupa tehnologică    post-quem        ante-quem

1                  Slv. C            clm                                  490                     600

1                  Slv. C            clm                                  601                     650

1                  Slv. C            CLR                                 490                     560

1                  Slv. C            CLR                                 651                     700

2                  Slv. C            CLR                                 651                     750

3                  Slv. E            clm                                  560                     600

1                  Slv. E            clm                                  601                     700

2                  Slv. E            clm                                  651                     700

1                  Slv. E            CLR                                 651                     700

 

 

De aceea, cel puțin în prima fază a cercetării, ele vor fi lăsate deoparte, fiindcă numărul de piese întregi din Slovacia de V este semnificativ (cel mai mare lor de până aici: 110 !), cu avantajul de a proveni dintr-un areal restrâns, deci mai omogen.

Analiza morfologică va demara nediscriminatoriu, fără a ține cont de tehnica de modelare sau datarea prezumtivă.

 

GRAFIC 1. Proporțiile înălțimii

Prelucrarea a 110 de vase pe același grafic poate crea probleme. Oricum, o primă observație este diversitatea morfologică foarte mare, considerabil superioară Poloniei, și mai ales Ucrainei, la un nivel similar Munteniei.

Grupa 1 este, ca de obicei, cea mai mare (și, prin consecință, cea mai caracteristică, deci plasată în centrul graficului). Este vorba despre 45 (+4) exemplare. Pe acest grafic nu se pot face alte distincții, dar, din start, este de spus că gr.1 reunește extreme (Is/I [0.3, 0.45]) care sunt greu de acceptat (prin prisma experiențelor anterioare) ca făcând parte din aceeași grupă, mai ales că extremele nu sunt izolate, ci au un număr semnificativ de membri. Probabil se vor demonstra mai multe subgrupe.

Grupele 2-6, de mărimi similare, definesc diverse aspecte de excentricitate. Grupele secundare (Xa), puțin numeroase, sunt variante ale grupelor a căror număr îl poartă.

În ciuda aglomerării graficului, grupele nu interferează, cu excepția a patru piese, care pot aparține grupelor 1 sau 3 (notate mai departe 1/ 3). Reprezentarea delimitării grupelor s-a făcut aici prin rectangule și nu prin elipsoide (ca în multe alte situații) pentru a ilustra un fenomen tehnologic: grupele se definesc prin patru limite; de exemplu, gr. 5 se definește ca I/a [0.79, 1] și Is/I [0.33, 0.47], ceea ce definește un spațiu rectangular.

 

GRAFIC 2. Proporțiile diametrelor

Dificultățile prelucrării unui lot atât de mare, întins pe două secole jumate, erau de așteptat. Este însă pentru prima oară când graficele numite uneori fundamentale (sunt criterii discutate de toți morfologii; în al doilea rând, cele două grafice surprind caracteristici definitorii pentru aspectul vasului) nu cooperează. Așa cum lesne se observă, grupele stabilite anterior se distribuie neregulat.

Această situație - inedită - ne obligă la proceduri inedite. Grupele vor fi redenumite, așa cum rezultă din Graficul 2., cu litere (A, B, etc.).

Nu vom încerca, deocamdată, să înțelegem situația, ci vom urma noua strategie, trecând la a treia analiză, prilejuită de unghiurile specifice.

Analiza unghiurilor nu furnizează elemente deosebite.

 

 

Numele finale ale grupelor au rezultat din această pereche de denumiri: o piesă denumită 1 pe graficul 1 și A pe graficul 2 a fost reținută sub numele 1A; o piesă denumită 3 pe graficul 1 și C pe graficul 2 va fi reținută sub clasificarea 3C. Ulterior au fost clasificate jumătăți superioare și inferioare, conform unei proceduri explicate și exemplificate pe larg în alte locuri (de această dată, procedura “prin eliminare” a fost aplicată exclusiv în baza de date, fiindcă vizualizarea a sute de piese, într-un grafic, era practic imposibilă).

 

ÎNAPOI LA SUMAR ANEXE

ÎNAPOI LA INDEX

MAI DEPARTE – volumetrie Slovacia