ANEXE – SECŢIUNEA IV (continuare)

J.4. Polonia – analiza morfologică

GRAFIC 1. Raportul înălţimilor.

gr. 1: (albastru, mai departe) grupa numeric dominantă, în special în S, este cea mai apropiată de modelul roman generic (o posibilă influenţă a Slovaciei, sau, mai probabil, o moştenire generică a formelor SdM-C); interesant de observat şi faptul că majoritatea acestor piese sunt din faza 2 (sec. VII), deci pot fi un model adoptat recent, ca urmare a unor influenţe sudice

gr. 2 (roşu) sunt forme înalte, bine proporţionate, care s-ar putea înscrie în conformaţia ceramicii de tradiţie carpică (carpatică)

gr. 3 (verde) cu forme scunde şi medii şi cu o înălţime superioară foarte mică, este mai apropiată de modelele ucrainene; de notat prezenţa excusiv SE-ică

De aici încolo vor fi urmărite numai grupele morfologice (urmărirea în paralel a grupelor geografice şi cronologice este aproape imposibilă)

GRAFIC 2. Raporturile diametrelor.

Majoritatea pieselor grupelor principale (1 şi 2) se grupează pe o diagonală a proporţiilor (creşterea diametrului la gură corespunde unei descreşteri a diametrului la bază)

Graficul forţează definirea a trei subgrupe, marcate prin elipse

GRAFICUL 3. Un caz de o claritate rarissimă. Grupele şi subgrupele se definesc în câmpuri aproape complet distincte. Faptul este într-o oarecare măsură natural, lăţimea şi formatul fiind rezultate directe ale proporţiilor majore. Graficul aduce preţioase informaţii transferabile vaselor din care s-a păstrat numai C.s. (şi nu sunt puţine)

Segregarea totală (repet: rară) conduce la ideea unei provenienţe culturale distincte

GRAFICUL 4. Grupajele sunt mai puţin clare, confirmând un aspect frecvent în culturile epocii: conformaţia C.s. este mai importantă decât cea a C.i. în definirea culturală (vasul este privit în general de sus, această parte fiind decisivă pentru efectul estetic al formei).

Totuşi, gr. 1 şi 2 se întretaie de puţin, iar subgrupele 1 a şi b se află în zone distincte; Distincţii clare se văd şi în interiorul grupei 3.

GRAFICUL 5. Caracteristicile Marginii.

Graficul este mai degrabă confuz (ceea ce se întâmplă frecvent pe acest tip de grafic)

Cu excepţia grupei întâi, celelalte sunt foarte dispersate. Interesantă observaţia că toate grupele au reprezentanţi între vasele cu buză interioară (PIG de 100, respectiv gâtul reprezintă 100 % din Margine). Observaţia are şi o morală: caracteristicile Marginii nu sunt relevante pentru analiza tipologică (deşi sunt considerate adesea ca fiind relevante).

Vasele fără buză întoarsă sunt considerate - greşit - ca fiind foarte specifice slavilor şi nu de puţine ori sunt considerate tip morfologic în sine; cel mult, însă, acestea pot fi considerate ca sub-grupe (la fiecare grupă demonstrată până aici).

GRAFICUL 6, al unghiurilor specifice, oferă un corelativ al celor observate la graficul anterior; piesele cu PIG = 100 se traduc aici prin SU (= diferenţa unghiurilor Marginii) aproape de 0. Aici devine pregnantă ideea că este necesară definirea unor subgrupe; astfel:

sub-grupa 1 şi 3 c definesc vase cu SU =< 12 şi St (diferenţa tangentelor) pregnant negativă (< -18), deci cu umăr foarte prelins;

sub-grupa 1 şi 2 d (subgrupa 2 c nu a fost definită) are, din contră, o arcuire relativ mare a Marginii (> 40) şi o diferenţă pozitivă a tangentelor (=> cu umăr)

Graficul proporţiilor Picior-Talpă nu mai este necesar, caracteristicile acestei culturi fiind evidente chiar şi fără măsurători: un Picior scund, prezent în mai puţin de jumătate dintre cazuri, Talpa fiind cu totul accidentală (=> necaracteristică). Această descriere se potriveşte, fără distincţii, tuturor grupelor (Piciorul nu va fi folosit în caracterizarea grupelor); este încă o dovadă că părţii inferioare a corpului vasului i se acordă mult mai mică importanţă. Ar fi foarte interesant de ştiut cum se repartizează grosimile pereţilor pe grupele deja constituite:

GRAFIC 7. Grosimea pereţilor (PGrs = grosimea calotei superioare; Sgri = grosimea bazei vasului corelată diametrului)

Dacă este adevărat că grupa întâi are reprezentare în toate zonele graficului, în privinţa grupelor 2 şi 3 lucrurile se schimbă:

- grupa 2, cu toate subgrupele sale, este caracterizată (ca şi ceramica lucrată cu mâna din arealul dacic, cu care am făcut comparaţia de la început) de grosimi mari. Acest fapt ar putea fi explicat, eventual, prin regimul de înălţime mare, altfel spus prin diametre relativ mici, faţă de înălţime (or, grosimile se raportează la diametrele alăturate);

- grupa 3 (cu excepţia subgrupei 3 b) se caracterizează prin grosimi relative mici. Şi de această dată, am putea încerca o explicaţie prin prisma conformaţiei (vase scunde). Nu ar trebui însă pierdută din vedere eventualitatea unor specializări morfo-funcţionale (greu de descifrat, de altfel)

ÎNAPOI LA SUMAR ANEXE

ÎNAPOI LA INDEX

MAI DEPARTE – volumetrie Polonia

---