ANEXE SECȚIUNEA IV
(continuare)
J.4. Polonia
analiza morfologică
|
GRAFIC 1. Raportul înălțimilor.
gr. 1: (albastru, mai departe) grupa numeric
dominantă, în special în S, este cea mai apropiată de modelul roman generic (o
posibilă influență a Slovaciei, sau, mai probabil, o moștenire generică a
formelor SdM-C); interesant de observat și faptul că majoritatea acestor piese
sunt din faza 2 (sec. VII), deci pot fi un model adoptat recent, ca urmare a
unor influențe sudice
gr. 2 (roșu) sunt forme înalte, bine proporționate,
care s-ar putea înscrie în conformația ceramicii de tradiție carpică
(carpatică)
gr. 3 (verde) cu forme scunde și medii și cu o înălțime
superioară foarte mică, este mai apropiată de modelele ucrainene; de notat
prezența excusiv SE-ică
De
aici încolo vor fi urmărite numai grupele morfologice (urmărirea în paralel a
grupelor geografice și cronologice este aproape imposibilă)
GRAFIC 2. Raporturile diametrelor.
Majoritatea pieselor
grupelor principale (1 și 2) se grupează pe o diagonală a proporțiilor
(creșterea diametrului la gură corespunde unei descreșteri a diametrului la
bază)
Graficul forțează definirea
a trei subgrupe, marcate prin elipse
|
GRAFICUL 3. Un caz de o claritate rarissimă. Grupele
și subgrupele se definesc în câmpuri aproape complet distincte. Faptul este
într-o oarecare măsură natural, lățimea și
formatul fiind rezultate directe ale proporțiilor majore. Graficul aduce
prețioase informații transferabile vaselor din care s-a păstrat numai C.s. (și
nu sunt puține)
Segregarea totală (repet: rară) conduce la ideea unei
proveniențe culturale distincte
GRAFICUL 4. Grupajele sunt mai puțin clare,
confirmând un aspect frecvent în culturile epocii: conformația C.s. este mai
importantă decât cea a C.i. în definirea culturală (vasul este privit în
general de sus, această parte fiind decisivă pentru efectul estetic al formei).
Totuși, gr. 1 și 2 se întretaie de puțin, iar
subgrupele 1 a și b se află în zone distincte; Distincții clare se văd și în
interiorul grupei 3.
|
GRAFICUL 5. Caracteristicile Marginii.
Graficul este mai degrabă confuz (ceea ce se întâmplă
frecvent pe acest tip de grafic)
Cu excepția grupei întâi, celelalte sunt foarte
dispersate. Interesantă observația că toate
grupele au reprezentanți între vasele cu buză interioară (PIG de 100,
respectiv gâtul reprezintă 100 % din Margine). Observația are și o morală:
caracteristicile Marginii nu sunt relevante pentru analiza tipologică (deși
sunt considerate adesea ca fiind relevante).
Vasele fără buză întoarsă sunt considerate - greșit -
ca fiind foarte specifice slavilor și nu de puține ori sunt considerate tip
morfologic în sine; cel mult, însă, acestea pot fi considerate ca sub-grupe (la
fiecare grupă demonstrată până aici).
GRAFICUL 6, al unghiurilor specifice, oferă un
corelativ al celor observate la graficul anterior; piesele cu PIG = 100 se
traduc aici prin SU (= diferența unghiurilor Marginii) aproape de 0. Aici
devine pregnantă ideea că este necesară definirea unor subgrupe; astfel:
sub-grupa 1 și 3 c definesc vase cu SU =< 12 și St
(diferența tangentelor) pregnant negativă (< -18), deci cu umăr foarte
prelins;
sub-grupa 1 și 2 d (subgrupa 2 c nu a fost definită)
are, din contră, o arcuire relativ mare a Marginii (> 40) și o diferență
pozitivă a tangentelor (=> cu umăr)
Graficul proporțiilor Picior-Talpă nu mai este
necesar, caracteristicile acestei culturi fiind evidente chiar și fără
măsurători: un Picior scund, prezent
în mai puțin de jumătate dintre cazuri, Talpa
fiind cu totul accidentală (=> necaracteristică). Această descriere se
potrivește, fără distincții, tuturor grupelor (Piciorul nu va fi folosit în
caracterizarea grupelor); este încă o dovadă că părții inferioare a corpului
vasului i se acordă mult mai mică importanță. Ar fi foarte interesant de știut
cum se repartizează grosimile pereților pe grupele deja constituite:
|
GRAFIC 7. Grosimea pereților (PGrs = grosimea calotei
superioare; Sgri = grosimea bazei vasului corelată diametrului)
Dacă este adevărat că grupa întâi are reprezentare în
toate zonele graficului, în privința grupelor 2 și 3 lucrurile se schimbă:
- grupa 2, cu toate subgrupele sale, este
caracterizată (ca și ceramica lucrată cu mâna din arealul dacic, cu care am
făcut comparația de la început) de grosimi mari. Acest fapt ar putea fi
explicat, eventual, prin regimul de înălțime mare, altfel spus prin diametre
relativ mici, față de înălțime (or, grosimile se raportează la diametrele
alăturate);
- grupa 3 (cu excepția subgrupei 3 b) se caracterizează prin grosimi relative mici. Și de această dată, am putea încerca o explicație prin prisma conformației (vase scunde). Nu ar trebui însă pierdută din vedere eventualitatea unor specializări morfo-funcționale (greu de descifrat, de altfel)
MAI DEPARTE volumetrie Polonia