ANEXE – SECŢIUNEA IV (continuare)

K.2. studiu de volumetrie (Codân)

GRAFIC 7A ŞI 7B.

Separaţia culturală nu produce rezultate notabile. Singurul lucru constructiv ar fi concentrarea de vase Korceak în jurul volumului de 2,5 litri. Graficul arată însă ceva, ştiut şi din alte analize: hazardul este poate cel mai mare pericol pentru analist. Din cultura Luka Raicoveţkaia nu lipsesc vasele de litraj mare (vasul de aproape 15 litri, absent şi din acest grafic, aparţine acestei culturi). Desigur că, în realitate, nu lipsesc nici vasele de 2-4 litri; ceea ce probabil se va demonstra pe studiul jumătăţilor de vas.

GRAFIC 8. Volume estimate (Codân).

Din grafic lipsesc trei piese de dimensiuni mari (de la 12 la 15 litri).

Metoda de estimare se bazează pe solidaritatea morfologică a pieselor din aceeaşi grupă. Cunoscându-se, pentru piesele întregi, raportul dintre volumul total şi volumul superior (V_Vs), se aplică exemplarelor pentru care se cunoaşte numai volumul superior (Vs), clasate morfologic, după formula Vs*V_Vs (unde V_Vs este diferenţiat pentru fiecare grupă morfologică), obţinându-se volumul total estimat (pe axa y). În mod normal, eroarea de estimare nu poate fi mai mare de 10%, ceea ce înseamnă că graficul poate fi luat în consideraţie, orientativ.

În graficul de mai sus, însă, sunt însă reprezentate piese din două orizonturi culturale distincte, întinse pe patru secole (V-VIII), ceea ce ar putea face ca interferenţele să “bruieze” eventualele grupaje de capacitate. De aceea, ar trebui încercat acelaşi lucru, cu limitarea la o cultură (Korceak) şi la o plajă de timp mai mică (sec. VI-VII).

GRAFIC 9. Codân (sec. VI-VII). Volum total estimat.

Din graficul anterior sunt preluate numai piesele de sec. VI-VII cu volum superior cunoscut; volumul total a fost estimat după aceeaşi procedură descrisă mai devreme. Sunt identificabile, fără mare effort, trei grupe de capacitate (denumite A, B şi C). O serie de piese rămân inclasificabile; s-a adăugat o grupă de vase mici, numită 0 (zero), fiindcă probabil nu are legătură cu sistemul de capacităţi. Mediile făcute pentru volumul estimat, pentru fiecare grupă de capacitate a dat cifre cu cvasi-divizibilitate acceptabilă (2,168, respectiv 2,016). Numărul de piese pe care s-a realizat graficul este însă relativ mic, ceea ce, deocamdată, pune sub semnul întrebării rezultatele obţinute.

O eventuală verificare ar putea fi realizată cu repetarea acestui experiment pentru orizontul târziu studiat la Codân şi compararea rezultatelor.

GRAFIC 10. Volum total estimat (Codân, final de sec. VIII)

Autorii monografiei Codân datează majoritatea complexelor (şi pieselor) din orizontul Luka Raikoveţkaia în ultimul sfert al veacului VIII. Astfel, din dorinţa reprezentativităţii şi omogenităţii lotului, dar şi datorită ipotezei că prezenţa bulgarilor la Dunărea de Jos ar fi putut schimba unele lucruri, nu am adus spre studiu toate piesele de sec. VIII, ci numai pe cele datate în ultimul sfert. Din reprezentare lipsesc două vase mari, de 14,78, respectiv 11,79 litri.

Să începem comentariul cu o certitudine: deşi cele două loturi care fac obiectul graficelor 9 şi 10 sunt relativ egale (24 de piese, respectiv 31) – tabloul este net schimbat. Reţinem dintr-un tabel anterior că orizonturile Korceak şi Luka Raikoveţkaia au medii foarte asemănătoare atât în ce priveşte diametrul la gură, cât şi în ce priveşte volumele superioare. Iată însă că media se compune din realităţi net distincte. Spre deosebire de orizontul secolelor VI-VIII, cel de la finalul sec. VIII prezintă în primul rând vase de dimensiuni mai mari, dar şi o deplasare a centrului de greutate, în privinţa a numărului de piese, spre cele de capacitate mică. A interpreta o asemenea situaţie este dificil; nu avem însă nimic de pierdut dacă formulăm o ipoteză: deşi populaţia pare să se fi conservat numeric, dintr-un motiv sau altul creşte importanţa stocării. Aceasta ar putea însemna o societate mai clar structurată (unde resursele sunt “distribuite”), probabil sub un impuls extern (evoluţia este rapidă, iar “”ruperea cu tradiţia” nu se face niciodată de bună-voie în societăţile arhaice).

Tot ipotetic, o parte a acestui lot este greşit datat, fiind probabil anterior anului 776. Ipoteza este formulată plecând de la observaţia că există două serii de piese care au sens. O serie (notată B’) ar începe cu vasul de 14,78 litri, ar continua cu grupa de 7,6 litri, cu cea de 4 litri şi cu cea de 2 litri, reprezentând segmentul de la finalul sec. VIII. A doua serie (notată A’) ar începe cu vasul de 11,79 litri, ar continua cu grupa de 5,25 l., cu o grupă de circa 2,5 l. şi cu o grupă cu o medie de circa 1,25 l; această a doua serie se potriveşte cu cele constatate la graficul 9, pentru secolele VI-VII, şi datează înainte de ultimul sfert al sec. VIII.

Dacă cel puţin o parte din acestea ar fi adevărate – nu mai este de mirare că la graficul 8 nu se înţelegea nimic! Este necesară însă o verificare: dacă ipoteza formulată mai devreme este adevărată, atunci cele câteva vase datate în primele trei sferturi ale secolului al VIII-lea au clase de capacitate care se potrivesc cu cele observate pentru sec. VI-VII.

GRAFIC 11. Volume estimate pentru primele trei sferturi ale secolului al VIII-lea, la Codân.

TABEL comparativ pentru graficele 9 şi 11:

GRUPA CAPACITATE GRAFIC 9 GRAFIC 11

Grupa 0 (zero) 0.294 0.33 (litri pentru toate cifrele)

Grupa A 1.298 1.172

Grupa B 2.814 2.702

Grupa intermediară 4.145 4.45

Grupa C 5.674 5.26

Grupa provizii lipsă 13.7

Între cele două serii de fapte (reprezentând grupele de capacitate pentru secolele VI-VII, respectiv primele trei sferturi ale sec. VIII) există evidente analogii. Cu excepţia grupei intermediare (care nu ştim nici dacă este grupă, nici ce semnificaţia are în sistem), mediile de la graficul 11 sunt ceva mai mici. Astfel de realităţi, dacă s-ar verifica pe alte loturi, ar putea fi interpretate ca începutul unui proces de decădere a comunităţilor slave.

Vasul de aproape 14 litri, fără sens în sistem (dar să nu uităm că este numai o estimare!) pare a indica începutul deplasării centrului de greutate spre vase mici asociate cu vasele de provizii (fenomen observat pentru etapa imediat următoare, vezi graficul 10). Aşadar, procesul de structurare socială putea avea chiar şi un motor intern, înainte de venirea bulgarilor.

O consecinţă a celor stabilite mai devreme este că ipoteza formulată la comentariile graficului 10 pare corectă, respectiv lotul nu este omogen: fie vasele sunt contemporane şi atunci se foloseau în paralel două sisteme de măsură diferite (puţin probabil dar nu exclus), fie autorii au greşit datarea iar piesele respective preced ultimul sfert al secolului VIII (respectiv înainte de schimbarea sistemului de măsură). Nu poate fi vorba însă de câteva piese disparate care se datează altfel, ci, eventual, de câteva complexe care datează diferit. Complexele pentru care jumătate sau peste dintre piese se încadrează în grupele de capacitate stabilite pentru orizontul Korceak şi Luka Raicoveţkaia timpuriu – au fost redatate, din 776-800 în 751-800; este vorba despre L.11 şi L.23 de la Codân 1 şi L.8, L.13, L.18 şi L.32 de la Codân 2.

De subliniat, la sfârşitul acestui studiu al claselor de capacitate, că rezultatele confirmă aparteneţa siturilor de la Codân la lumea slavă. Clasa de 6 litri a fost clar pusă în evidenţă atât în Ucraina (mai exact la Korceak 7) cât şi în Polonia de sud. Existenţa claselor de 4 şi 2 litri a fost evidenţiată în special în Polonia (de sud), iar sistemul 2 - 4 - 6 litri pare să fie generalizat.

Să vedem, mai departe, cum arată mediile volumelor estimate pentru mai multe areale: [v. Raşcov - axa]

ÎNAPOI LA SUMAR ANEXE

ÎNAPOI LA INDEX

MAI DEPARTE – analiză forme fragmentare Codân