ANEXE SECȚIUNEA IV (continuare)
K.7. Rașcov morfologia jumătăților de vas
Jumătăți superioare
GRAFIC 1. Se compară jumătățile superioare ale
vaselor întregi, deja clasificate, cu piesele păstrate numai de jumătate,
respectiv jumătatea superioară. Pe axe sunt folosite înălțimea superioară
raportată diametrului maxim (notat _Is/a, pe axa x) și diametrul la gură
raportat aceluiași diametru maxim (f/a, pe axa y). Valorile mari, pe _Is/a,
semnifică vase cu alură alungită, valorile mici semnificând, din contră,
aspecte bombate (termenul are aici semnificația dată formatelor calotei, neavând decât o legătură relativă, de
implicație, cu aspectul arcuit al pereților fapt tratat cu alte mijloace).
Cifrele mari pe f/a semnifică un diametru la gură apropiat de diametrul median
(valoarea 1 indică egalitatea).
Să
spunem de la început că se repetă istoria cu analiza similară pentru Codân. În
extemitatea din stânga-sus avem numeroase jumătăți de vase a căror conformație
nu corespunde nici unui vas întreg. Or, la un număr atât de mare de piese
întregi (40) posibilitatea probabilistică de a se întâmpla așa ceva este
practic nulă (undeva la 0.25%), cu atât mai puțin în două situri diferite, din
același areal. Cum se explică fenomenul? Cred că există o singură explicație:
înclinația dată desenului de profil. Este greu de greșit înclinația profilului
unui vas întreg (întregibil), pentru simplul motiv că vasul stă în picioare.
Nu același lucru se poate spune despre jumătățile de profil, cu ajutorul cărora
se realizează proiecția în spațiu a unei jumătăți de vas. Aici obișnuința pare
să facă legea. Or, desenatorii sovietici, evident, sunt obișnuiți să vadă forme
lătărețe, cu diametre la gură apropiate diametrului maxim. Linia profilului
este desenată corect (presupun...), dar această linie este înclinată spre
spate. Dacă diametrul la gură a fost măsurat și probabil este relativ corect,
atunci diametrul maxim se micșorează, ca în desenul alăturat. Rezultatul este,
pentru morfolog, o catastrofă, fiindcă se modifică lățimea superioară, unghiurile de referință, volumul, adică totul!
Scenariul propus se verifică și prin
faptul că în partea inferioară a graficului avem mai multe vase întregi decât
fragmentare (deși raportul numeric general este 40 la 94). Că așa stau
lucrurile se mai verifică prin tabelul de mai jos:
Tip de unghi (medie, grade) Vase întregi (40) Vase fragmentare
(94)
la buză (UC) 102.92 108.12
la gât (UB) 71.03 74.09
tangenta superioară (ts) 117.35 114.68
Neincrezătorii sunt invitați să ia un raportor și să
încerce pe desenul de mai sus. Acestea sunt efectele înclinării pe spate a
fragmentului ceramic, la desen: unghiul la buză crește, iar tangenta superioară
scade.
Asemenea
tendință la desen produce, cu sau fără voie, o slavizare a lotului ceramic,
deoarece olăria slavă este caracterizată de lățimi
superioare mari și calote superioare scunde.
În asemenea condiții, când credibilitatea fragmentelor ceramice este nulă am
renunțat la procedurile de-acum obișnuite de clasare morfologică a jumătăților
de vas. Din nefericire am încărcat în baza de date 300 de înregistrări inutile
(incluzând fragmentele mai mici de o jumătate de vas); din fericire, lotul de
vase întregi este suficient de semnificativ pentru a fi luat în considerare în
sine.
MAI DEPARTE studiu de axă
culturală (Rașcov în context)