DULCEANCA I: filtrul tipologic vase fragmentare

ANEXE TEHNICE – SECŢIUNEA IV (continuare)

M.3. Dulceanca I - comparaţia între vase întregi şi fragmentare

- graficul ilustrează lăţimea şi formatul calotei superioare

- grupele morfologice stabilite prin metodologia standard, pe vase întregi, au coerenţă şi pe criteriile de apropiere de vasele fragmentare; cele patru grupe de vase întregi nu ocupă zone net distincte, însă intersectările sunt puţine şi marginale; grupele se înşiruie, în ordinea 4, 1, 3, 2, din stânga sus (lăţime super-larg şi format globular-bombat) în dreapta jos (lăţime mediu-larg şi format alungit);

- majoritatea vaselor fragmentare se înscriu în limitele definite pentru vase întregi; excepţiile sunt 4, din care două sunt extensii ale grupelor existente, iar două prefigurează grupe distincte.

Atribuirea morfologică ar putea continua la această manieră, prin studiul graficelor. În realitate, la acest stadiu, când grupele morfologice au fost deja stabilite pe exemplarele întregi, se poate realiza acelaşi lucru, cu un beneficiu de timp, prin instrumentele specifice ale bazelor de date (queries), prin selecţii condiţionate de anumiţi parametri (de pildă, în graficul de mai sus, grupa 1 se defineşte ca având PLs = [27; 30] şi PFs = [-5; 0]; de fapt selecţia se face ceva mai larg, pentru a nu refuza valori proxime, respectiv PLs = [26; 31] şi Pfs = [-8; 3]). Apartenenţa individuală la grupele tipologice sunt înscrise în baza de date anexată. Grupele tipologice, aşa cum au rezultat din această analiză - pe care nu o voi descrie în amănunţime, fiindcă ar solicita spaţiu prea mare şi un efort corespunzător pentru a o urmări - este rezumată în tabelul de mai jos. În prima coloană figurează grupa tipologică, în care, după prefixul sitului (Dul1 = Dulceanca I) şi separaţie urmează numărul grupei (ex. "1") şi varianta subgrupei ("a" sau "b"). Prescurtările "Cs" şi "Ci" indică faptul că piesa este incompletă, iar atribuirea la grupă s-a făcut numai după calota superioară (Cs) sau inferioară (Ci). Semnul de întrebare între paranteze (?) se datorează faptului că piesa este extrem de fragmentară iar atribuirea s-a făcut după un singur factor (aici: tangenta inferioară), însă cu apartenenţă fermă la o singură grupă. Situaţiile unde apar alternative (ex. ...1a/4a) sunt cele ale unor piese ceramice care au o jumătate completă, şi care în etapele succesive de încadrare tipologică au oscilat între grupe. Pe a doua coloană se găsesc prescurtările uzuale ale tehnicii de realizare a vasului§. Pe a treia coloană sunt înscrise numărul de piese care se încadrează pentru fiecare tip sau subtip.

TABEL CU GRUPELE TIPOLOGICE DE LA DULCEANCA I.

grupa tipologică grupa tehnol. nr. piese

Dul1_1a clm 2

Dul1_1a CLRL 1

Dul1_1a CLRR 3

Dul1_1a/3a/4aCs clm 1

Dul1_1a/3aCi clm 1

Dul1_1a/3aCs clm 2

Dul1_1a/4aCs clm 1

Dul1_1aCi clm 3

Dul1_1aCs clm 3

Dul1_1aCs CLRR 1

Dul1_1b clm 1

Dul1_1bCi clm 2

Dul1_1bCs CLRR 1

Dul1_2a clm 3

Dul1_2a/3aCs clm 1

Dul1_2a/3aCs CLRR 3

Dul1_2a/3Cs clm 3

Dul1_2aCi(?) clm 7

Dul1_2aCi(?) clmî 1

Dul1_2aCi(?) CLRR 1

Dul1_2aCs clm 8

Dul1_2aCs CLRR 2

Dul1_2b clm 1

Dul1_3a clm 3

Dul1_3a/4aCs clm 1

Dul1_3aCi clm 2

Dul1_3aCs clm 12

Dul1_3aCs CLRR 2

Dul1_3b clm 1

Dul1_4a clm 1

Dul1_4aCi clm 1

Dul1_4aCs CLRR 1

Dul1_4b clm 1

Dul1_5Ci clm 1

Dul1_5Cs clm 1

Dul1_6Ci clm 5

Dul1_6Ci(?) clm 1

Dul1_7 clm 1

TOTAL 86

Iată descrierea principalelor caracteristici ale tipurilor morfologice precizate, cu accent pe aspectele cele mai caracteristice (cifrele de control se află în anexe):

· grupa morfologică 1 a: înălţimea egală cu diametrul maxim, alură androgină, diametrul la gură reprezintă 3/4 din diametrul maxim, iar diametrul la bază - aproape 1/2 din acelaşi; formatul superior este globular (pe segmentul negativ), formatul inferior este ovoid-mic (media = -8); arcuirile au amplitudine mare (la Cs) şi mijlocie (la Ci); marginea şi gâtul au înălţimi medii (27, respectiv 32);modularea marginii este moderată (în jur de 44^o), diferenţa tangentelor este nulă; nu are picior - sau este foarte discret, fără talpă; nu există diferenţe notabile între piesele lucrate la roată sau cu mâna, formele fiind, practic, identice [EST1] ; media unghiului la buză pentru vasele lucrate la roată este cu 4^o mai mare, ceea ce este aproape insesizabil; singura diferenţă este de grosime a pereţilor, aşa cum ar fi fost de aşteptat: diferenţa între grosimile superioare este practic neglijabilă (34, respectiv 41), dar diferenţa la grosimile inferioare este substanţială: 94 faţă de 203 (sau 56, respectiv 89, cu valori ponderate - Sgrp.); grosimea însă nu constituie un criteriu morfologic;

· grupa 1 b: diferenţele faţă de grupa 1 a sunt destul de discrete: o lăţime superioară mai mică (25.4 faţă de 29), de unde şi o tangentă superioară mai cabrată (137^o faţă de 130^o) şi o arcuire superioară mai mare (13 în loc de 10.4); fiind vorba despre un singur vas iar diferenţele fiind minime (respectiv: insesizabile la o primă privire) subgrupa 1 b poate fi considerată un accident de execuţie;

· grupa 2a: înălţime mult mai mare decât diametrul maxim, alură androgină, deschidere la gură mediu-mică şi bază mediu-mare; formatul superior este globular-alungit, iar cel inferior este de tip alungit şi lung; arcuirile sunt mijlocii, ca şi caracteristicile marginii; fără picior;

· grupa 2b: se distinge de subgrupa a printr-o margine scundă, nemodulată (fără "buză");

· grupa 3a: înălţime mult mai mare decât diametrul maxim, alură masculină, deschidere la gură mediu-mică şi bază mediu-mare; formatul superior este globular, iar cel inferior este alungit sau lung; marginea este relativ scurtă, gâtul bine proporţionat (1/3); modularea marginii este mediu-mică (SU = 32); picior scurt, fără talpă;

· grupa 3 b: se distinge de subgrupa a printr-o margine scundă, nemodulată (fără "buză");

· grupa 4a: vas scund, alură masculină, deschidere la gură şi baza relativ mari; format superior bombat, şi format inferior ovoid; arcuire pronunţată a calotei superioare şi de mărime medie pentru calota inferioară; picior scurt, fără talpă;

· grupa 4 b: arcuire inferioară mai semnificativă decât arcuirea superioară; picior relativ înalt, cu talpă;

· grupa 5: similară descrierii grupe 3, dar cu deschidere mare gurii şi cu marginea nemodulată;

· grupa 6: înălţime mijlocie, alură feminină, gură şi bază late; format globular, respectiv alungit; arcuire superioară mare; margine şi gât relativ înalte, cu modulare relativ accentuată; picior şi talpă scurte;

· grupa 7: formă tip amforetă (pe ceramică lucrată cu mâna!)

ÎNAPOI LA SUMAR ANEXE

ÎNAPOI LA INDEX

MAI DEPARTE – tabel concluziv (Dulceanca I, morfologie)

- Dulceanca I - capacităţi

§ clm = ceramică lucrată cu mâna; clmî = la fel, îndreptată pe roată; CLRL = ceramică lucrată pe roată lentă (conform aprecierii date la publicare); CLRR (ceramică lucrată pe roată rapidă)