ANEXE TEHNICE – SECŢIUNEA IV (continuare)

M.4. Volume superioare Dulceanca I

Graficul 1 (infra) se referă la toate exemplarele cu calotă superioară şi margine complete, având diametrul la gură pe axa x şi volumul superior pe axa y. Legenda prezintă apartenenţa tipologică a indivizilor (aşa cum a fost stabilită anterior), cu menţiunea tehnicii (clm = ceramică lucrată cu mâna; CLR = ceramică lucrată pe roată - toate tipurile).

Grupele volumetrice sunt cele obişnuite în siturile de epocă din Câmpia Munteană:

- grupa vaselor foarte mici, cu volum superior mai mic de 0.3 litri, cu o subgrupă de vase miniaturale, cu volume superioare mai mici de 0.03 litri (cu volume totale de maxim 0.05 litri); volumele totale ale acestei grupe se găsesc undeva între 0.4 şi 0.8 l.);

- grupa vaselor mici are volume superioare cuprinse între 0.4 şi 1 litru (presupunând volume totale între 1 şi 2.2 l.);

- grupa vaselor mijlocii cuprinde exemplare cu volum superior între 1.2 şi 2.2 litri, presupunând volume totale între 2.8 şi 5 litri;

- grupa vaselor mari cuprinde doar trei exemplare, toate lucrate pe roată, cu volum superior între 2.8 şi 3.8 l., presupunând volume totale între 6 şi 10 litri; la rigoare, este posibil să avem aici două grupe, dar numărul de exemplare este prea restrâns pentru o analiză grafică convingătoare, iar din cele trei - doar unul este complet, deci cunoaştem volumul total; în majoritatea siturilor semnificative, însă, apare o distincţie între grupa vaselor mari (de 6-7 litri) şi grupa vaselor de provizii, mai mari de 10 litri.

O problemă generală a sitului de la Dulceanca I, comparativ cu alte situri cvasi-contemporane (Dulceanca IV, Soldat Ghivan, Ciurel), este mărimea mai mică a vaselor, respectiv grupele volumetrice, aflate în raporturi reciproce similare cu cele din alte situri, sunt ceva mai mici. Astfel, dacă "graniţa" dintre grupele foarte mică şi mică se află la limita obişnuită, undeva între 8 şi 9 cm. la gură (între aceste limite apartenenţa poate fi la oricare din cele două grupe volumetrice), limita dintre grupa mică şi mijlocie nu se află la "locul obişnuit", respectiv în jur de 15 cm., ci undeva între 12 şi 13 cm.

Scopul principal al graficului este de a analiza corelaţia dintre grupele tipologice şi cele volumetrice. Principala constatare este că grupele bine reprezentate numeric (1a şi 2a) au reprezentanţi practic în toate grupele volumetrice. Celelalte grupe sunt absente din grupele superioare (cu o excepţie), ceea ce nu înseamnă automat că nu ar fi existat. Pe grupele numeroase putem constata că numai unul din patru vase se înscrie în grupele volumetrice superioare (mari). Absenţa unei grupe restrânse dintr-o grupă volumetrică sau alta poate fi pusă pe seama numărului de piese. Pe de altă parte, numărul restrâns de piese dintr-o grupă tipologică poate însemna că aceasta se află într-o perioadă de regres, pentru care renunţarea la producţia unor grupe volumetrice mari este ceva natural. Problema se poate pune şi altfel, la acest nivel de interpretare, când certitudinile sunt puţine: toate vasele mari sunt lucrate pe roată, ceea ce, iarăşi, este firesc. Atâta vreme cât producţia ceramică pe roata olarului a rezistat, era normal să se facă vasele mari pe roată, aceste piese fiind mult mai dificil de realizat cu mâna, comparativ cu piesele mici.

Grafic 2. Distribuţia

lăţimilor superioare (Ls)

pe lotul de vase cu

jumătatea superioară completă de la Dulceanca.

ÎNAPOI LA SUMAR ANEXE

ÎNAPOI LA INDEX

MAI DEPARTE – Dulceanca II

---