ANEXE TEHNICE – SECŢIUNEA IV (continuare)

M.5. Dulceanca II - Filtrul tipologic

GRAFIC 1: Înălţimea şi Înălţimea superioară.

Ca şi în celelalte situri, vasele întregi, lucrate pe roată (CLRR), prezintă grupaj strâns, constituind grupa I a, alături de un grup reprezentativ de vase lucrate cu mâna (clm); această grupă se caracterizează printr-o înălţime relativ mică, în jur de 1, şi o înălţime superioară cu valori centrate pe intervalul 0,35-0,4;

un singur exemplar excentric, cu proporţii mai puţin obişnuite, va fi considerat, temporar, în grupa I b

Ceramica lucrată cu mâna formează o grupă separată, grupa II, cu I = [1,18; 1,33]; la rigoare, ar putea fi identificate două subgrupe, funcţie de înălţimea superioară (Is/I)

GRAFIC 2: raporturile diametrelor.

Plecând de la observaţia că subgrupele 2a şi 2b sunt suficient de grupate pentru a fi luate în consideraţie ca bloc. Deşi de obicei grupa 1 îşi conservă unitate în timpul analizei, aici, în mod evident, trebuie să definim două subgrupe. Noul tablou arată astfel:

grupa 1a se desparte în:

-gr.1a (3 ex. CLRR şi 2 ex. clm); se caracterizează prin proporţii echilibrate (f/a = [0,68; 0,81]; k/a = [0,46; 0,59]);

-gr.1b (3 ex. CLRR şi 1 ex. clm); se caracterizează printr-o gură largă şi o bază îngustă

-gr.1c (notat anterior 1b);

-gr.2 (4 ex. clm) - pare grupa caracteristică pentru ceramica lucrată cu mâna; să notăm totuşi că această grupă se distinge de gr. 1a numai printr-o înălţime ceva mai mare;

-gr.3 (1 ex. clm) - care, funcţie de comportamentul în alte grafice este arondabil fie gr.1a fie gr. 2;

GRAFIC 3: lăţimea şi formatul Calotei superioare.

Vasul considerat grupă distinctă 3 în graficul anterior a fost arondat la gr.2

Gr. 2 se caracterizează de o lăţime medie spre mică (Ls = [23,8; 29]) şi un format globular (Fs = [-6; 6]); diferenţa de aproape 12 puncte la format poate să pară mare, dar nu este hotărâtoare în generarea unui aspect net distinct.

Subgrupele 1* se unifică, cu excepţia subgrupei 1c, care confirmă o morfologie net distinctă, cu o lăţime neobişnuită pentru veramica lucrată pe roată şi foarte rară şi pe ceramica lucrată cu mâna, fiind caracteristică a culturii Korceak; a fost redenumită grupa 3, pentru a arăta distincţia.

GRAFICUL 4: Lăţimea şi formatul Calotei inferioare

Acest grafic nu schimbă nimic din ce am stabilit. Grupele sunt clare şi nu le-am mai subliniat prin elipse. Grupa 1a (pătrate pline) ocupă centrul şi nordul. Grupa 1b se află în sud, ca şi grupa 3. Grupa 2 se află în centru şi vest.

În cursul unei analize normale pe vase întregi, aşa cum a decurs a pe marginea primelor trei grafice, graficul lăţimii şi formatului inferior nu mai este necesar, aceste caracteristici decurgând din combinarea celorlalte (înălţimi, diametre şi formatul superior). Am realizat însă acest grafic aici, experimental, pentru a demonstra vizual complementaritatea datelor.

GRAFICUL 5: Unghiurile specifice (diferenţa tangentelor pe x şi diferenţa unghiurilor marginii pe y).

Lipsesc două piese - vase complete fără buza vasului, ceea ce n-a permis măsurarea unghiului în C (UC), câte unul la grupele 1b şi 2.

În graficele 4 şi 5 grupa 2 tinde să se separeze în două subgrupe; este o aparenţă, valorile fiind încrucişate; nu este însă mai puţin adevărat că grupa 2 nu are o coerenţă foarte bună (ceea ce la ceramica lucrată cu mâna nu este surprinzător).

Celelalte grupe se comportă normal. Grupa 1a ocupă vestul, iar 1b - vestul. Grupa 1a se caracterizează prin diferenţa net pozitivă a tangentelor, în timp ce grupa 1b tinde spre 0.

Ca regulă generală, diferenţa tangentelor (St) este pozitivă (=> Calota superioară este mai bombată) iar modularea totală a marginii (SU) oscilează între 45 şi 60.

GRAFICUL 6. Proporţiile marginii.

Pe axa x se află mărimea gâtului în înălţimea marginii (PIG); pe y se află media înălţimii marginii (SM) în cele două norme (a înălţimii superioare şi a diametrului la gură).

Existenţa grupelor cu care am lucrat până aici se confirmă, cu menţiunea "evenimentelor" produse de câte un membru al grupelor 1b şi 2, pe care îi găsim la gr.1a. În rest, grupele se separă pe paliere distincte. Observăm că diferenţa o face înălţimea marginiii şi nu gâtul, ale căror valori sunt similare.

Graficul simetric, al părţii inferioare ale vaselor, nu poate fi realizat, marea majoritate a pieselor având valori la 0. Piciorul caracterizează numai gr.1b, unde 3 vase din 5 au un picior scurt (valori de la 11 la 16, ceea ce înseamnă a opta sau a noua parte din valoarea mijlocie a înălţimii superioare şi a bazei), din care unul singur are şi talpă, egală cu jumătatea înălţimii piciorului. Un alt vas din grupa 1a (tot clm) are un picior foarte scurt, fără talpă). Dintre vasele modelate cu roata, numai exemplarul de la gr.3 are picior, tot fără talpă. Acest vas se distinge pe toată linia de restul ceramicii lucrate la roată.

ÎNAPOI LA SUMAR ANEXE

ÎNAPOI LA INDEX

MAI DEPARTE – morfologie Dulceanca IV

---