ANEXE secțiunea IV (continuare)
O.1. Străulești (Măicănești
și Lunca), morfologie
Clasificarea
pleacă de la o tipologie mai veche§, realizată pe alte desene. Pentru a nu produce prea
multe perturbări clasificării regionale a
Câmpiei Române (finalizată la această dată), se preiau numele vechilor
grupe (evident, mediile se modifică corespunzător). Apar două grupe noi, nr. 5
(în dreapta) și nr. 6 (în stânga).
Intervalul ambelor axe este
neobișnuit de mare, dar nota net dominantă este vasul înalt și foarte înalt, cu
înaălțimea spre jumătatea înălțimii, confirmând formele de la Cățelu Nou.
Exemplarul de la gr. 6 face
legătura cu ceramica romană (exemplar CLRR) contemporană, cu forme
joase. Exemplarul de la gr. 2 urmează o morfologie frecventă la Ciurel; chiar
la Străulești există mai multe exemplare, dar nu întregi.
GRAFIC 2. Se continuă numai
cu grupele cu mai mult de un reprezentant. Cu minus sunt marcate mediile vechi.
Mai multe piese înseamnă
totdeauna mai multe grupe. Astfel, grupa 1 separă un element în stânga-jos.
Grupa 4 separă un element în dreapta. Grupa a 3-a separă cele două elemente.
GRAFIC 3. Formatul superior.
Grupa 1 separă un element (subgrupă) în stânga. Remarcabilă (f. rară)
coincidența celor trei exemplare de la grupa 4
GRAFIC 4. Grupa 4 își
dispersează datele, dar păstrează două elemente centrale, în gravitația
cărora rămân celelalte două, la distanțe normale pentru ceramica lucrată cu
mâna.
Analiza se oprește aici,
fiindcă omogenitatea generală a lotului este evidentă. A se avea în vedere că
grupele 1 și 4 sunt foarte asemănătoare, ceea ce dă ansamblului o notă foarte
unitară și specifică, salvând aspectul Cățelul Nou de la discreditare și
consolidând impresia unui nucleu dacic (probabil de sorginte carpică) în centrul
(dar și nordul) Câmpiei Române.
MAI DEPARTE Străulești
realocarea grupelor morfologice