ANEXE (continuare)
P.2. Budureasca (lot expoziție
Ploiești, fotografii la scară 1/3)
Lotul cuprinde 6 piese de la
Budureasca 3, 4 de la Bdr. 4 (situl publicat în 1993), 3 de la Bdr. 5 și o
piesă de la Bdr. 7. În ciuda handicapului că avem 14 piese din patru situri
diferite, iar despre trei dintre ele nu știm mai nimic, lotul este sau cel
puțin pare destul de omogen (v. tabelul 1).
O singură piesă este realizată pe roată (o execuție modestă, probabil pe roată
lentă, respectiv nr. 2 din lista proprie). Avem un singur borcănel cu funcție
probabilă de creuzet (așa este interpretat de Victor Teodorescu, după context
și aspect), restul fiind oale-borcan. Un singur vas, cel mai mare din lot
(înălțime de aproape 40 cm., nr. 9 în listă), este suspectat de autor a fi mai
timpuriu (datat sec. V-VI, în expoziție), prezumție întărită și de aspectul
diferit al pastei (cu mai puțin nisip, cu aspect mai poros, ca ceramica dacică,
cu o ardere probabil mai bună și cu un colorit distinctiv, respectiv
gălbui-cenușiu, spre deosebire de nuanțele cărămiziu-negricioase ale restului
materialului). Există și două vase decorate cu cruci incizate, pe umăr, într-o
manieră clasică, pentru Muntenia (nr. 10 și 11), din situri diferite. Baza
unui vas (nr. 10) prezintă o concavitate cvasi-rectangurară, neregulată, de o
manieră care amintește unele exemplare din Polonia sau Ucraina; problema cu
acest vas (care, la rigoare, se apropie de morfologia slavă, fără ca analogia
morfologică să fie convingătoare; despre acest aspect - în altă parte) este că
crucile pe umărul vasului sunt o practică necunoscută în zonele slave.
La acest lot fotografiat în
expoziția de la Ploiești se adaugă cele trei vase și jumătate publicate în
raportul din 1993 (TEODORESCU
1993 a), toate de la Budureasca 4, și piesa din TEODORESCU 1971, fig. 6/7, lucrată
la roata rapidă. Oricât de curios ar părea, aceste vase singurele publicate -
lipsesc din expoziție. Acest fapt permite însă constituirea unui lot ceramic
relativ semnificativ, adică 18 vase întregi și 3 jumătăți.
Deși provenit din situri
diferite (extrem de apropiate în spațiu, însă!), lotul pare omogen,
caracterizabil printr-un nivel tehnic scăzut și extrem de tradiționalist;
nicăieri în altă parte nu se vede mai bine moștenirea formelor dacice§ (= getice). Ceea
ce, foarte probabil, analiza morfologică va demonstra.
Analiza
morfologică
GRAFIC 1. Proporția
înălțimilor.
Se structurează minim 6 grupe
distincte.
Grupa a 6-a este instabilă.
GRAFIC 2. Proporția
diametrelor.
Grupele 2 și 3 prezintă
coerență; grupa 1 separă subgrupele a,
b și c.
Grupa a 6-a se rupe (A și B).
GRAFIC 3. Formatul superior.
Un element al grupei 1a este pus sub
supraveghere (cel cu Fs mare). De asemeni,
se constată posibilitatea unui clivaj la pereche grupei 3.
GRAFIC 4. Formatul inferior.
De remarcat omogenitatea grupelor (inclusiv a subgrupelor grupei 1).
GRAFIC 4. Dimensiunile marginii. Se confirmă separația grupei 1a_ (care devine 1c). Diferențele elementelor 1a
sunt, pentru acest grafic, nesemnificative. Este din nou evidențiabilă
omogenitatea grupei 2.
Analiza unghiurilor specifice
și a piciorului nu a adus elemente
suplimentare. Grupele temporare au fost schimbate în grupe definitive. Cele
trei jumătăți de vas au fost clasificate, astfel: jumătatea superioară (nr. 3
în listă) a alcătuit o grupă nouă (11); jumătatea inferioară (nr. 5 în listă)
este compatibilă grupei 8, ca și jumătatea superioară de vas publicată în 1993
(v. tabelul cu situația statistică
a distribuției grupelor morfologice la Budureasca). Este de remarcat că
creuzetul, deși atât de mic, nu este o formă specializată, urmând forma unui
vas mare (de un litru).
Este de asemenea de remarcat
că, deși condițiile de compunere a lotului ceramic sunt excepționale (în sens defavorabil),
se respectă una dintre regulile siturilor din Câmpia Româna: vasul lucrat cu
roata aparține grupei celei mai numeroase (dovadă că aceste vase se constituie
în modele)
revezi tabelele cu materialul clasificat de la
Budureasca
MAI DEPARTE capacități Budureasca