ANEXE – secţiunea IV (continuare)

R.4. Groşani – concluzii morfologice

Suntem deci la etapa în care putem face mediile de grupă şi sintetiza rezultatele, ca în tabelul următor:

gr. tipol. nr. piese tehnică descriere sumară

Grp1 10 clm (6)+CLR (4) o-b relativ înalte, pe diametre extreme relativ mari, cu diametrul median relativ înalt, cu picior mic sau deloc, fără talpă

Grp2 12 CLR (11)+clm (1) o-b relativ scunde, cu diametre extreme mijlocii, cu diametrul median relativ înalt, fără picior

Grp3 1 clm o-b relativ înaltă, cu diametru mare la gură şi relativ mic la bază, fără umăr, fără picior

Grp4 1 clm o-b mijlocie-înaltă, cu diametru median înalt, cu diametru foarte mare la gură şi relativ mare la bază, cu picior scurt şi talpă

Grp5 1 clm o-b scundă, cu diametru mare la gură şi relativ mic la bază, cu picior, fără talpă

Grp6 4 CLR o-b de elansare mijlocie, cu diametrul median jos (la mijlocul înălţimii), cu diametrul la gură mic dar cu bază mare, fără picior

Grp7 3 clm o-b cu elansare mijlocie, cu diametrul median jos (la mijlocul înălţimii), cu diametre extreme mari, cu picior, fără talpă

Grp8 6 clm (4)+CLR (2) vase de dimensiuni mari (tip provizii, respectiv volume totale prezumate de 10 l. sau mai mult), din care avem numai jumătăţi superioare; înălţime superioară proporţional mică (comparat cu diametru la gură), gură largă

Grp9 2 clm numai jumătăţi inferioare, pe o bază lată, cu picior înalt şi talpă; configuraţie arhaică, cu pereţi foarte groşi; dimensiuni modeste

Din păcate situaţia este ceva mai puţin limpede decât o prezintă tabelul, şi aceasta dintr-un motiv care nu poate fi trecut sub tăcere. Explicaţiile la figuri nu prezintă notificări asupra tehnicii de realizare a ceramicii desenate. Textul de comentariu (la complexe), pe de altă parte, face referiri exprese doar la mai puţin de o pătrime din ceramica ilustrată, la care se adaugă aprecierile asupra predominanţei relative a unei specii sau a celeilate (în câteva cazuri – procente estimate). O parte din restul ilustraţiei este suficient de explicită pentru a deduce tehnica de realizare. Chiar şi aşa, 35,2% din piese figurează în baza de date cu un semn de întrebare, de forma clm? sau CLR? Dintre piesele întregibile sunt relativ puţine în acestă situaţie (12,2%), dar şi aşa, evident, provoacă nişte neclarităţi la momentul concluziilor. Dacă pentru grupa 1 este clar că ea a fost produsă, la paritate, în ambele tehnici, pentru grupa 2 piesa lucrată cu mâna este marcată clm?, iar pentru grupa 8 sunt două piese notate CLR?

Dincolo de astfel de neajunsuri – cu care am ajuns să ne obişnuim – unele concluzii sunt totuşi posibile. Grupa 1 este un tip ceramic mai vechi, care probabil ar trebui căutat în orizontul secolului al III-lea, care a ajuns să fie asimilat şi de producătorii casnici de ceramică. Din contră, grupele 2 şi 6 par a reprezenta forme mai “moderne”, neasimilate cultural (deşi bine reprezentate numeric) şi pentru care nu trebuie exclus importul. Faptul că ceramica produsă casnic imită formele consacrate de industria ceramică, pentru Câmpia Română, nu prezintă nici un dubiu. Există puţine cazuri (cum ar fi aici grupa 9) care provin din forme arhaice, din Latène, probabil niciodată produse pe roata olarului). Se pot susţine asemănări între grupe diferite, atât morfologic cât şi tehnic, care pot reprezenta tentative de copiere mai puţin reuşite; astfel, grupa 5 (clm) se apropie de grupa 2 (CLR), iar grupa 7 (clm) se apropie destul de mult de grupa 6 (CLR). Chiar grupele lucrate cu mâna care, aparent, nu urmează nici un produs de atelier, sunt de căutat printre speciile dispărute. Nu este greu să recunoaştem în grupa 8 proporţiile unui Krausengeffäs. Invers, vasele produse în tehnici diferite, dar clasate taxonomic în aceeaşi grupă morfologică, nu sunt desigur identice. Comparaţia mediilor celor două serii tehnice arată normale diferenţe în privinţa grosimii pereţilor, o arcuire mai puţin realizată a buzei ş.a.m.d.

O comparaţie a celor două niveluri cronologice presupuse (A şi B – vezi supra) nu produce surprize. Grupele bine reprezentate există, echilibrat, pe ambele orizonturi; cele realizate pe roată se află pe orizontul A, cele realizate cu mâna – în general pe orizontul B. Nu există variaţii semnificative la nivelul mediilor morfologice astfel realizate.

Analogii automate:

gr. tipol. analogii

Grp1 face parte din grupa CR_05 (cu Vadu Codrii şi Budureasca-Bozieni, deci o grupă “olteană”; forma este însă destul de comună, iar analogiile automate sunt foarte numeroase: grupa slavă 8 (“oala slavă de vest”), cu analogii punctuale la Praga, Slovacia (mai multe, majoritatea lucrate la roată, târzii), Moldova (Codân, grupa 7b – în afara seriei slave, Bacău, Izvoare Bahna grupa 1), Muntenia (grupa 1a de la Soldat Ghivan, o piesă de la Dulceanca I, două piese de la Budureasca), Oltenia romană (grupele 6b şi 7b), dar şi Vadu Codrii, evident (grupa 1, ultra-dominantă)

Grp2 o altă grupă aglomerată: Ciorteşti (Penkovka), dar şi 3 exemplare de la Mogoşani (sec. IV), grupa 7 Cireşanu (sec. V), numeroase piese de la Dulceanca (I şi II), câte una de la Ciurel şi Soldat Ghivan, media lotului de la Celei-Sucidava, o piesă din aşezarea 2 de la Bratei (nivel A)

Grp3 Şuviţa Hotarului, Sărata Monteoru (CLRL!), grupa 1b Vadu Codrii, mai multe piese din Slovacia, cu o excepţie târzii; o grupă fără “trecut”, dar cu evident viitor

Grp4 fără analogii [vas necropolă Locusteni – v. opinie Popilian, în text]

Grp5 media grupei slave 12 (= Polonia, Penkovka)

Grp6 Botoşana 5 b (CLRR!), Străuleşti-Măicăneşti (CLRR), Dulceanca I şi Ciurel (ambele clm.)

Grp7 fără analogii

Grp8 inanalizabil (piese incomplete)

Grp9 inanalizabil (piese incomplete)

Tabelul solicită câteva precizări şi comentarii. Analogiile sunt rezultatul unei anchete automatice a bazei de date. Fireşte, nu pot fi declarate analogii decât piesele existente în bază la data analizei; or, din acest punct de vedere, ceramica romană este încă slab reprezentată (spre deosebire de cea slavă, ce reprezintă mai mult de jumătate din subiecţi). În al doilea rând, analogiile sunt în general foarte strânse (dacă nu se menţionează altminteri), respectiv cu toleranţe de numai 10% la numeroase criterii (cele mai importante, ca raporturile înălţimilor şi diametrelor, lăţimile şi formatele), o piesă trebuind să îndeplinească toate condiţiile comparaţiei pentru a fi declarată (pe out-put). Lucruri care par foarte asemănătoare, cu ochiul liber (ca analogia făcută de Gh. Popilian între grupa 4 şi vasul de la Locusteni), pot fi refuzate de analogia automată (ceea ce, în cazul dat, s-a şi întâmplat).

Un al doilea fapt interesant este paralela dintre frecvenţa unei grupe în sit şi numărul analogiilor; aproape întotdeauna grupele numeroase au analogii numeroase. De aceea absenţa analogiilor pentru grupa 7 indică o grupă cu caracter strict local.

ÎNAPOI LA SUMAR ANEXE

ÎNAPOI LA INDEX

MAI DEPARTE – volumetrie Gropşani