ANEXE
secțiunea IV (continuare)
S.1. BRATEI grafice comparative de
similitudine
Se
compară vase din următoarele situri:
Necropola 1 Bratei, CLR zgrunțuroasă cenușie - Necr
Așezarea 1 Bratei, nivel b, clm, mijlocul sec. VI - A1
b
Așezarea 1 Bratei, nivel c, clm (1 ex. CLRL), început
sec. VII? - A1 c
Așezarea 2 Bratei, nivel a, clm+CLR, final sec. VI A2
a
Așezarea 2 Bratei, nivel b, CLR (1 ex. clm), final
sec. VII A2 b
Media principalelor tipuri ceramice din așezările de
la Dulceanca (sec. VI)
|
|
GRAFIC 1.
Lățimea și formatul superior.
Tendința evolutivă lentă este spre forme mai deschise (Ls > 31) și
mai alungite (Fs > 5); vechile forme nu sunt însă părăsite.
Formele de la Dulceanca acoperă practic tot arealul de la Bratei, fără
a-l depăși; zona de maximă concentrare se află în aceeași parte a graficului.
|
|
GRAFIC 2.
Arcuirea superioară.
Tendința este de deteriorare a formelor cu arcuire mare.
Poziția arcuirii este în general cea obișnuită, la mijlocul peretelui.
Nu există grupaje specifice.
Dulceanca acoperă, din nou, aproape tot arealul (a se ține cont că sunt
medii de tip, și nu piese individuale, a căror variabilitate este mai mare).
|
|
GRAFIC 3.
Caracteristici ale marginii (SM = înălțimea marginii; PIG = înălțimea gâtului).
Evoluția produce gâturi mai înalte (PIG > 40).
Aici pare să existe o primă diferență între Dulceanca și Bratei; gâtul
vaselor de la Dulceanca sunt în general mai înalte, la dimensiuni similare ale marginii
GRAFIC 4.
Modularea totală a marginii (grade, pe x) și tangenta superioară (pe y).
Se detașează o clasă cu valori mici, care
lipsește atât în necropola de sec. IV, cât și în nivelul proto-Dridu de la sfârșitul
sec. VII, fiind deci un produs specific sec. VI. Este de discutat doar dacă
această clasă se datorează influenței slave, sau unor influențe târzii ale
tradiției dacice.
|
|
GRAFIC 5.
Raporturile fundamentale: înălțimea (x) și înălțimea superioară (y).
Nu se remarcă grupaje specifice.
GRAFIC 6.
Raporturile fundamentale: diametrele la gură și la bază.
Cu câteva excepții, care oricum nu pot face nimic pentru specificul unui
sit, se constată, din nou, o omogenitate surprinzătoare între ceramica de sec.
IV, așezările din sec. VI-VII și așezările de la Dulceanca.
|
|
GRAFIC 7.
Volumele totale.
Lipsesc cifrele pentru sec. IV.
Cifrele pentru Dulceanca sunt orientative (reprezintă medii ale grupelor
tipologice).
Din grafic lipsesc două piese de aproape 27 litri, din așezarea Br. 2,
nivelul timpuriu (VIc). De remarcat că grupajul de 3 piese de aproape 2,7 l.
reprezintă exact o zecime. Să fie vorba despre un sistem zecimal?
Puținele piese din așezarea Br. 1 par să se decoreleze volumetric (două
piese de 1 litru, o piesă de 2 litri).
|
|
GRAFIC 8
Volume superioare (și diametre la gură, orientativ).
Și aici lipsesc cele două vase de provizii.
Se confirmă faptul că diametrul la gură nu este un criteriu de
clasificare a mărimii vaselor.
Dacă cele două nivele din așezarea 1 par corelate, cele două nivele din
așezarea 2 sunt aproape sigur decorelate volumetric. La jumătatea sec. VII se
pot presupune modificări fundamentale, care afectează sistemul de măsuri
(inclusiv prin adoptarea unui sistem zecimal).
GRAFIC 9.
Gruparea volumelor superioare.
Ordinea nivelelor de sit, de jos în sus, este cea presupus cronologică
(de la jumătatea sec. VI la finalul sec. VII).
Volumele superioare reprezintă o constantă relativă față de volumele totale (în jur de 45%). De aceea, studiul
volumelor superioare (mult mai numeroase decât cele totale) este orientativ.
Constatarea care se poate face - destul de surprinzătoare - este că
între nivelele mijlocii pare să existe un soi de compatibilitate (sunt cele două
nivele suspectate de autoare a face parte din orizontul Ipotești-Cândești), în
timp ce ultimul nivel pare să revină
la standardele primului nivel. Cert, până aici, este că volumetria nivelelor
mijlocii nu este cea a siturilor de la Dulceanca. Este la fel de sigur că
aceste cifre nu corespund nici cu arealul Dâmbovița inferioară, cel puțin
pentru siturile de la Soldat Ghivan și Ciurel, pentru care s-au făcut până acum
studii. Rămân în discuție, potențial, arealul subcarpatic (de ex. Budureasca),
sau SV Transilvaniei.
Oricum, dincolo de unele similitudini ale sistemului constructiv al
locuințelor și chiar unele similitudini ale ceramicii, ipoteza unui aport
sud-carpatic nu se poate demonstra; este mult mai posibil să fie vorba despre o
comunitate locală, care suferă unele
modificări comportamentale, valabile de altfel pe suprafețe întinse.