ANEXE – secţiunea IV (continuare)

T.1. CLASIFICAREA GENERALĂ CÂMPIA ROMÂNĂ

GRAFIC 1. Proporţiile înălţimilor.

Lucrăm cu 77 de obiecte, reprezentând medii de grupă (reprezentând în total 190 piese). Evident, nu am fi putut lucra direct cu piese reale, fiindcă tabloul ar fi devenit practic ilizibil. Şi aşa, densitatea este foarte mare, făcând analiza dificilă.

Grupările sunt totuşi vizibile, cu excepţia primelor 3, cele mai importante numeric, în poziţie centrală – reprezentând deci dominantele culturale. Zonele de interferenţă sunt notate, temporar, cu sigle alternative (1/2, 1/3).

GRAFIC 2. Proporţiile diametrelor.

Tabloul este complicat, presupunând numeroase separări de subgrupe; astfel:

Grupa 1 se divide astfel:

- 1a – valorile centrale (x = [0,67;0,77]; y = [0,43;0,53])

- 1b – valorile mari (x > 75; y > 50)

- 1c – piesele din stânga (x < 0,63)

- 1d – piesa de jos (y < 0,38)

Grupa 2 se împarte tot în 4 subgrupe:

- 2a – piesele din centru şi dreapta jos (x > 0,75; y = < 0,56)

- 2b – grupul de valori minime (x < 0,66 ; y = < 0,48)

- 2c - grupul de valori relativ egale (deci diametre superioare relativ egale cu diametrele inferioare, respectiv x < 0,69; y > 0,56)

- 2d – grupul de valori maxime (x > 0,82 ; y > 0,61).

Grupa a 3-a, deşi relativ dispersată, poate fi considerată, în ansamblu, în limitele aceleiaşi definiţii (“diametru la gură relativ mic, diametru la bază relativ mare”).

Grupa a 4-a se divide în 3 subgrupe:

- 4a – elementele centrale (x = [0,68;0,79]; y = [0,39;0,5])

- 4b – elementele din extrema dreaptă (x > 0,87)

- 4c – elementele cu bază lată (y > 0,58)

Grupa a 5-a păstrează o subgrupă principală (5a, centru) şi izolează elementul cu bază îngustă (5b, y = 0,35).

Grupa a 6-a se desparte în 3 subgrupe:

- 6a – cu gura relativ îngustă (x < 0,74)

- 6b – cu gură largă şi bază îngustă (dreapta jos)

- 6c – elementul izolat cu x = 0,99 (deci gura aproape egală cu diametrul “maxim” (median)

Grupa a 7-a produce 3 compartimentări, de la stânga la dreapta:

- 7a – cu gură îngustă (x < 0,72)

- 7b – cu gură mediu deschisă (x = [0,76;0,82])

- 7c – elementul izolat cu x = 0,98

Grupele 8, 9 îşi păstrează unitatea

Grupa a 10-a desparte cele două elemente (10a cu bază medie, y = 0,52; 10b cu bază lată, y = 0,74)

GRAFIC 3. Formatul superior.

Pentru simplificarea graficului, au fost eliminate grupele cu un singur reprezentant (5b, 6b, 6c, 7c, 10a, 10b, 11).

Rezultatele muncii de până aici se văd, şi încă foarte spectaculos (cine poate lua autorului bucuria? poate doar timpul...). Grupele rămân în perimetre mici, cu definiţii clare. Un singur semi-eveniment se remarcă: grupa a 8-a – care oricum se caracterizează prin formate superioare accentuat pozitive – rătăceşte un exemplar cu valoare peste 20 (cu totul neobişnuit). Acest exemplar va rămâne sub observaţie, pentru a decide dacă suntem în situaţia “altă grupă” sau “subgrupă”; diferenţa constatată aici justifică a doua definiţie.

A propos de grupe supravegheate, să remarcăm coeziunea dintre grupa 3 şi cele două piese anterior suspecte, notate 03_.

De remarcat şi interferenţa marginală a celor două subgrupe 7, ceea ce este natural, fiindcă în graficul anterior am avut o zonă “gri”, în zona x = [0,72;0,76], delimitarea fiind incertă. Chestiunea nu este problematică, înrudirea celor două subgrupe fiind evidentă, cât şi existenţa lor separată (7a cu deschidere superioară mică, iar 7b cu valori mijlocii).

GRAFIC 4. Formatul inferior.

Problemele sunt aici ceva mai multe:

Grupa 1a separă un element (y < -25), care se va regăsi ca subgrupă (inclusiv în clasificarea finală va fi sub-grupă, nu grupă independentă).

Grupa 1b separă câte un element la stânga şi la dreapta (1b_2 cu x = 20 ; 1b_3 cu x = 31).

Grupa a 3-a – de multă vreme sub supraveghere – se separă, aşa cum a fost marcată (în clasificarea definitivă vor fi grupe distincte).

Grupa 6a este relativ fragilă şi intră în supraveghere.

Subgrupa 8_1 rămâne în plasa grupei a 8-a

Pentru analiza celorlalte repere va fi suficientă analiza direct pe tabel. De aici încolo nu se mai creează grupe, ci subgrupe.

Pentru dimensiunile marginii contează, practic, să marcăm valorile extreme (elementele fără margine sau fără răsfrângere a buzei- ceea ce generează valori de 100 la înălţimea gâtului, IG). Astfel, grupa 1c separă cele două elemente (formând 1c_1 şi 1c_2). Grupa 2c separă un element cu IG = 100. La fel grupa 7b. Elementul 8_1 nu are deloc margine şi este declarat grupă separată (notată 8b).

În strânsă corelaţie cu analiza marginii urmează analiza aşa numitelor unghiuri specifice (în varianta sintetică SU – diferenţa unghiulară buză-gât - şi St – diferenţa tangentelor). La grupa 2b se distinge o subgrupă cu modulare mai accentuată a marginii (valori SU > 40). Similar – grupele 3b, 4c, 5a, 7a, 7b_1, 8a, 9.

Analiza piciorului a adus puţin noutăţi. S-a creat o subgrupă la 3a.

ÎNAPOI LA SUMAR ANEXE

ÎNAPOI LA INDEX

MAI DEPARTE – tabelul concluziv grupe Câmpia Română

- corespondenţă clasificare – serie (CR)