ANEXE secțiunea IV (continuare)
U.2. GRUPE INTERCULTURALE
COMUNE (slav timpuriu Câmpia Română)
1. Grupa inter-culturală 2.
lot sit figura gr. tipol. gr. regională gr. tehnol.
TEODOR 1994§. Străulești 05/08 Str_2 CR_26 clm
BARAN 1988 Rașcov3 30/12 Rșc_12a CSV_17 clm
Așa cum se poate deduce, este una
dintre grupele de la Rașcov fără analogie în lumea slavă. Reținem trimiterea,
dar precizăm că vom considera că analogia dintre două piese izolate este o
analogie slabă, cu posibilitatea de a fi mai mult sau mai puțin întâmplătoare.
Dacă însă ar trebui să luăm în considerare posibilii factori comuni, factura
înaltă (I/a [1,28;1,39]), cu picior
bine marcat (SP [33;49]) și talpă
substanțială (IT > 55) recomandă un strămoș (sau intermediar) sarmatic.
2. Grupa inter-culturală 8A.
lot sit figura gr. tipol. gr. regională gr. tehnol. gr. funcțională
FERCHE 1986 Dulceanca II 09/03 Dul2_3 CR_27 CLRR castron/o-b
FERCHE 1992 Dulceanca IV 12/01 Dul4_3a CR_27 clm castron/o-b
FERCHE 1992 Dulceanca IV 19/01 Dul4_3b CR_27 clm vas
miniatural
BARAN 1988 Rașcov3 33/03 Rșc_17 CSV_04A clm o-b
RUSANOVA 1973 Teterevka 13/20 Ucr_05b CSV_04A clm o-b
RUSANOVA 1973 Hotomel 18/09 Ucr_05b CSV_04A clm o-b
RUSANOVA 1973 Korceak VII 06/09 Ucr_05b CSV_04A clm o-b
O situație ceva
mai complicată! În lotul de la Dulceanca avem un vas pe roată rapidă, databil
probabil la jumătatea secolului al VI-lea, și un vas miniatural, care, ca tip
funcțional, absentează în Ucraina (vasele foarte mici sunt acolo foarte rare și
nu mai mici de 0,1 l.; piesele de acest din Muntenia sunt mult mai frecvente și
au capacități sub 0,05 l.). Pe de altă parte, vasul de la Korceak VII datează
o dată cu tot situl din prima jumătate a veacului al VI-lea, ceea ce exclude
adoptarea formei de la Dunărea de Jos. Este posibil însă ca să existe un model
comun (roman? cerneahovian?).
Să mai spunem că
analogia nu este foarte strânsă, vasele din Muntenia având baza mult mai îngustă
(k/a circa 0,41 față de circa 0,55). Cauza pentru care piesele au ajuns însă
împreună este clară: piesele de la Dulceanca au trecut prin nu mai puțin de 4
clasificări (fiecare producând medii, care au fost preluate și din care s-au
făcut alte medii).
Mult mai încurcată
este situația vasului de la Rașcov, pentru care există două interpretări care
pot fi la fel de adevărate.
lot sit figura gr. tipol. gr. region. gr. tehn. gr. funcțională
Expo Ploiești Budureasca
4 05 Bud_08 CR_14A clm o-b
TEODORESCU_1993 a Budureasca 4 11/07 Bud_08 CR_14A clm o-b
Expo Ploiești Budureasca
3 11 Bud_08 CR_14A clm o-b
FERCHE 1979 Ciurel 20/06 Crl_06a CR_14A clm o-b
FERCHE 1979 Ciurel 02/03 Crl_06a CR_14A clm o-b
FERCHE 1979 Ciurel 02/01 Crl_06a CR_14A clm o-b
FERCHE 1979 Ciurel 02/02 Crl_06a CR_14A clm o-b
FERCHE 1979 Ciurel 04/14 Crl_06a CR_14A clm o-b
FERCHE 1979 Ciurel 08/06 Crl_06a CR_14A clm o-b
FERCHE 1979 Ciurel 03/04 Crl_06a CR_14A CLRR o-b
FERCHE 1979 Ciurel 06/01 Crl_06a CR_14A CLRR o-b
FERCHE 1979 Ciurel 10/01 Crl_06a CR_14A clm o-b
FERCHE 1979 Ciurel 22/06 Crl_06a CR_14A CLRR o-b
FERCHE 1974 Dulceanca
Ia 70/01 Dul1_4a CR_14A clm castron/o-b
FERCHE 1986 Dulceanca
II 08/01 Dul2_1a CR_14A CLRR o-b
FERCHE 1986 Dulceanca
II 12/01 Dul2_1b CR_14A CLRR o-b
FERCHE 1992 Dulceanca
IV 13/18 Dul4_1 CR_14A clm o-b
FERCHE 1992 Dulceanca
IV 11/05 Dul4_1 CR_14A clm o-b
FERCHE 1992 Dulceanca
IV 11/01 Dul4_1 CR_14A clm o-b
Aceasta este doar lista pieselor din
Câmpia Română! Lista vaselor din medii slave este și mai respectabilă: 36 în
Slovacia (43% din total!!), 20 din Polonia (32,3%), 7 de la Praga (25%), 5 de
la Rașcov (13,2%), 1 din mediu Penkovka (5,3%), dar nici unul în Ucraina!
Observăm trend-ul descrescător de la vest spre est, cu mențiunea epicentrului
în Slovacia; notăm și cifra pentru Câmpia Română: 10%, care o plasează mai
departe decât Bucovina, dar mai aproape decât stepa nord-pontică (ceea ce
este adevărat și geografic).
Având în vedere prezența relativ
masivă a ceramicii lucrate la roată rapidă în această grupă, este greu de admis
importul formei din lumea slavă. Este mult mai probabil să fim în prezența unui
model roman din Câmpia Pannonică; evident, unul mai vechi. Această ultimă
explicație se clatină însă în fața constatării că grupa absentează de la
Gropșani (care este și cel mai vestic sit, dar și cel mai vechi)! Complicat,
nu?
Comparând direct cifrele celor două
grupe regionale (CR_14A și CSV_8A), constatăm unele diferențe, care nu sunt
deloc întâmplătoare atunci când se realizează pe un număr atât de mare de
subiecți (mențiune: aceste medii nu au suferit datorită sarabandei
clasificărilor, media finală nefiind realizată din mediile de sit, ci din
datele particulare ale fiecărui vas în parte). Grupa CR are calota superioară cu 6 puncte mai
bombată (-6,4 față de -0,4), margine mai înaltă (SM = 29, față de 22,4), gât
proporțional mai mic (36 față de 47), o buză substanțial mai arcuită (UC = 112
față de 100) toate diferențe generice între ceramica munteană și cea slavă,
enunțate de multă vreme (TEODOR 1996). Se poate adăuga o diferență de volum
(2,9 față de 3,4 l.), care este și ea tipică (TEODOR 1998).
Concluzionând, întâlnirea
prilejuită de experiment nu poate însemna o anume influență slavă (cu atât mai
puțin din Slovacia), ci avem aici dovada răspândirii unor forme la modă,
chiar și în secolul VI și chiar în barbaricum.
lot sit figura gr. tipol. gr. regională gr. tehnol.
POPILIAN & 1998 Gropșani
- Gura Gurgotei 13-L1/06 Grp5 CR_12 clm
FERCHE & 81 Soldat
Ghivan 04/04 SldG3a CR_12 clm
RUSANOVA 1976 Stetzovka 34/11 Pnk_06 CSV_12 clm
PARCZEWSKI 1993 Kraków- Nowa
Huta 62 18/12 Pol 1 a CSV_12 clm
PARCZEWSKI 1993 Kraków- Nowa
Huta 1 17/02 Pol 1 a CSV_12 clm
PARCZEWSKI 1993 Kraków- Nowa
Huta 1 13/03 Pol 1 a CSV_12 clm
PARCZEWSKI 1993 Kraków- Nowa
Huta 1 13/02 Pol 1 a CSV_12 CLR
PARCZEWSKI 1993 Bachórz 16 05/3a Pol 1 a CSV_12 clm
PARCZEWSKI 1993 Bachórz 16 04/04 Pol 1 a CSV_12 clm
O altă situație
destul de complicată: o grupă cu reprezentare mijlocie în Polonia (9,7%) și un
exemplar din selecția Penkovka întâlnesc o grupă cu reprezentare sporadică din
Câmpia Română, lucrată cu mâna. Menționez că piesa de la Gropșani aparține
orizontului B, deci este parte a unuia dintre cele mai timpurii loturi ceramice
Ipotești-Cândești (final de sec. V). Nu se poate admite, nici teoretic, o
influență a grupei poloneze în Oltenia.
5. Grupa inter-culturală 19A.
lot sit figura gr. tipol. gr. regională gr. tehnol.
FERCHE 1979 Ciurel 05/16 Crl_01 CR_01A clm
FERCHE 1979 Ciurel 08/03 Crl_01 CR_01A CLRL
FERCHE 1979 Ciurel 16/01 Crl_01 CR_01A clm
FERCHE 1979 Ciurel 16/07 Crl_01 CR_01A clm
FERCHE 1979 Ciurel 11/03 Crl_01 CR_01A clm
FERCHE 1979 Ciurel 20/11 Crl_07 CR_01A clm
FERCHE 1979 Ciurel 22/01 Crl_07 CR_01A CLRR
FERCHE 1979 Ciurel 12/01 Crl_07 CR_01A CLRR
FERCHE 1979 Ciurel 16/03 Crl_07 CR_01A clm
FERCHE 1979 Ciurel 01/03 Crl_07 CR_01A CLRR
FERCHE 1974 Dulceanca Ia 60/2+5 Dul1_1a CR_01A CLRR
FERCHE 1974 Dulceanca Ib 84 Dul1_1a CR_01A CLRR
FERCHE 1974 Dulceanca Ia 63/02 Dul1_1a CR_01A clm
FERCHE 1986 Dulceanca II 18/14 Dul2_2 CR_01A clm
POPILIAN & 1998 Gropșani -
Gura Gurgotei 17-L9/01 Grp6 CR_01A CLR
POPILIAN & 1998 Gropșani -
Gura Gurgotei 18-L11/05 Grp6 CR_01A CLR
POPILIAN & 1998 Gropșani -
Gura Gurgotei 19-L11/10 Grp6 CR_01A CLR
POPILIAN & 1998 Gropșani -
Ovrei 67-L4/02 Grp6 CR_01A CLR
FERCHE & 81 Soldat
Ghivan 05/05 SldG4c CR_01A clm
FERCHE 1979 Ciurel 11/06 Crl_02 CR_03A clm
FERCHE 1979 Ciurel 18/03 Crl_02 CR_03A clm
FERCHE 1979 Ciurel 20/01 Crl_02 CR_03A clm
DIACONU 1978 Târgșor 3/4 Trg_3 CR_03A CLR
FUSEK 1994 Bratis.-Dúb.-necrop. 09/04 1E CSV_10D clm
De această dată situația este
foarte clară: un vas izolat din lumea slavă (din aproape 350) întâlnește două
grupe din Câmpia Română, din care prima este foarte caracteristică. Despre
vasul din Slovacia să spunem că aparține necropolei de la Bratislava-Dúbravcek,
despre care am afirmat cu deja destulă vreme în urmă că nu pare slavă (TEODOR E
1996).
Despre grupele muntene să spunem că
reprezintă 12,1% din materialul de referință, provin din 8 situri diferite,
aproape peste tot sunt și piese lucrate la roată (la Gropșani grupa 6 este exclusiv lucrată la roată!), datarea
acestor piese mergând de la finalul secolului al V-lea până în a doua jumătate
a secolului. Despre aspectul general al acestor vase se poate spune fără teama
de a greși că reprezintă o frumoasă formă romană.
O concluzie este greu de formulat. Selecțiile realizate
de experiment sunt cel puțin paradoxale, dacă nu șocante. Probabil este nevoie de
timp pentru a înțelege cu adevărat importanța reală a acestor scurt-circuite
și pentru a găsi o explicație solidă. Paradoxul este că au fost selectate, în
general, grupe de o clară factură romană și nu cele cu aspect mai barbar,
suspectate în general de a reprezenta inserții de cultură slavă timpuriu în
Câmpia Dunării de Jos.
MAI DEPARTE grafice de paralelism cultural (CR CSV)
§ Această analiză a fost realizată înainte de reconsiderarea grupelor în care intră formele de la Străulești (de aici trimiterea la lotul publicat de Dan G. Teodor în 1994); ulterior s-au luat în considerație numai formele publicate de M. Constantiniu (de pildă în analiza următoare, la punctul U.3.). Faptul are aici puțină relevanță, deoarece vasele sunt aceleași (fie și cu minime abateri de desen).