SECŢIUNEA V – tabele (continuare)

E.2. Comentarii la tabela serială a ceramicii Ipoteşti-Cândeşti

TABEL (1) DE CORESPONDENŢE

locaţie nr. piese fără corespondent rata singularitate (%) locaţie apropiată rata de incidenţă (%)

Gropşani - Gura Gurg. 26 1 3,8 Soldat Ghivan 65,4

Gropşani - Ovrei 6 0 0 Gura Gurg. 100

Dulceanca IV 10 0 0 Dulceanca II 100

Dulceanca II 15 0 0 Dulc. IV, I 66,7

Dulceanca I 19 2 10,5 Dulceanca II 84,2

Soldat Ghivan 25 3 12,0 Dulc. II, I 40,0

Ciurel 36 12 33,3 Dulc. II, I 56,6

Budureasca 17 1 5,9 multiplă 29,4

Vadu Codrii 6 1 16,7 Gropşani 66,7

Străuleşti 15 3 20,0 Dulc. II, I, Bud. 33,3

Sărata Monteoru 11 4 36,4 Sold. G, Străul 18,2

Căţelu Nou 6 1 16,7 Sold. G, Străul 33,3

Târgşor 4 3 75,0 Sold. G 25,0

Băleni 3 1 33,3 Sărata M. 66,7

TABEL (2) DE INCIDENŢĂ TIPOLOGICĂ

- situri ale culturii Ipoteşti-Cândeşti, cifre absolute, număr de piese;

cifrele din capul de tabel au aceleaşi semnificaţii ca cele de la începutul rândului -

locaţie 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

1.Gropşani - Gura Gurg. 12 12 16 16 17 3 8 8 0 0 0 0 0

2.Gropşani - Ovrei 6 0 3 3 3 1 3 9 0 0 0 0 0

3.Dulceanca IV 2 0 10 6 2 4 3 0 0 0 0 0 0

4.Dulceanca II 7 2 10 10 9 4 3 0 1 2 0 0 0

5.Dulceanca I 9 7 6 16 11 4 4 0 3 2 0 0 0

6.Soldat Ghivan 6 4 1 10 10 1 7 0 0 7 1 1 0

7.Ciurel 9 9 10 20 20 9 13 0 0 0 0 0 0

8.Budureasca 1 1 3 5 5 5 5 1 5 2 0 0 0

9.Vadu Codrii 4 4 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0

10.Străuleşti 0 0 0 5 5 0 0 5 0 2 3 0 0

11.Sărata Monteoru 0 0 0 1 1 2 0 0 0 2 0 0 1

12.Căţelu Nou 0 0 0 0 0 2 0 0 0 2 0 0 0

13.Târgşor 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0

14.Băleni 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 0 0

Spre deosebire de tabelele similare referitoare la ceramica slavă (D.2. Comentarii la tabela serială a lumii slave), acest tabel şi următorul se citesc de la stânga la dreapta, după următorul exemplu: dacă dorim să comparăm, de pildă, Dulceanca II şi Străuleşti, vom răspunde întâi la întrebarea “câte piese de la Dulceanca II au corespondent morfologic pe ceramica de la Străuleşti”; în acest scop se citeşte rândul “4.Dulceanca II”, la corespondenţă cu coloana 10 (=Străuleşti), unde citim cifra 1; invers, pe rândul “10.Străuleşti”, avansăm până la coloana 4 şi aflăm că 5 piese de la Străuleşti au corespondent morfologic la Dulceanca II.

Desigur, la interpretarea acestui tabel, cu cifre absolute, se va ţine cont de mărimile foarte inegale ale loturilor de ceramică clasificată (v. tabelul de deschidere, supra). Pentru a uşura această sarcină, s-a alcătuit un al treilea tabel (infra), cu raportarea procentuală a corespondenţelor.

TABEL (3) DE INCIDENŢĂ TIPOLOGICĂ

- situri ale culturii Ipoteşti-Cândeşti, procente -

locaţie 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

1.Gropşani - Gura Gurg. 46,2 46,2 61,5 61,5 65,4 11,5 30,8 30,8 0 0 0 0 0

2.Gropşani - Ovrei 100 0 50,0 50,0 50,0 16,7 50,0 50,0 0 0 0 0 0

3.Dulceanca IV 20,0 0 100 60,0 20,0 40,0 30,0 0 0 0 0 0 0

4.Dulceanca II 46,7 13,3 66,7 66,7 60,0 26,7 20,0 0 6,7 13,3 0 0 0

5.Dulceanca I 47,4 36,8 31,6 84,2 57,9 21,1 21,1 0 15,8 13,3 0 0 0

6.Soldat Ghivan 24,0 16,0 4,0 40,0 40,0 4,0 28,0 0 0 28,0 4,0 4,0 0

7.Ciurel 25,0 25,0 27,8 55,6 55,6 25,0 36,1 0 0 0 0 0 0

8.Budureasca 5,9 5,9 17,6 29,4 29,4 29,4 29,4 5,9 29,4 11,8 0 0 0

9.Vadu Codrii 66,7 66,7 0 0 0 0 0 0 0 16,7 0 0 0

10.Străuleşti 0 0 0 33,3 33,3 0 0 33,3 0 13,3 20,0 0 0

11.Sărata Monteoru 0 0 0 9,1 9,1 18,2 0 0 0 18,2 0 0 9,1

12.Căţelu Nou 0 0 0 0 0 33,3 0 0 0 33,3 0 0 0

13.Târgşor 0 0 0 0 0 25,0 0 0 0 0 0 0 0

14.Băleni 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 66,7 0 0

Aici se poate citi, mult mai explicit, că 6,7% din materialul ceramic de la Dulceanca II are corespondent la Străuleşti, dar 33,3% din formele de la Străuleşti au corespondent la Dulceanca II. Asemenea inegalităţi am mai întâlnit şi discutat pentru ceramica slavă. Din nefericire există mai mult de o interpretare posibilă; interpretarea cronologistă ar spune că tipul morfologic X cunoaşte la Străuleşti momentul de maximă expansiune, în timp ce la Dulceanca II se află la unul dintre capetele de evoluţie (început sau sfârşit); interpretarea difuziunii teritoriale ar spune că tipul X este caracteristic la Străuleşti, are o difuziune spaţială relativ redusă şi se găseşte într-un număr mult mai mic de exemplare la Dulceanca II. Există şi alte posibile interpretări, dar este suficient să spunem că cele două enunţate oferă singure o diversitate apreciabilă de situaţii, fiindcă sunt posibile amândouă în acelaşi timp, deci nu sunt ipoteze exclusive.

Desigur, loturile cu un număr suficient de piese clasate (peste 15) oferă o imagine reciprocă relativ semnificativă, care se pretează la interpretări, în timp ce corespondenţele loturilor foarte mici (Târgşor, Băleni) pot fi destul de întâmplătoare, iar cifrele trebuiesc luate cu cea mai mare rezervă.

ÎNAPOI LA SUMAR ANEXE

ÎNAPOI LA INDEX

MAI DEPARTE – sinopsis analogii pentru Câmpia Română