VOLUMUL III - LISTA FIGURILOR

 

SECȚIUNEA I – Ilustrație teoretică

 

PLANȘA I. Morfologie analitică.

FIGURA 1. Stabilirea reperelor și compartimentarea formei.

FIGURA 2. Formatul (sau forma, fig. 2a) și lățimea calotelor (fig. 2b)

FIGURA 3. Pregătirea desenului pentru măsurători în cazul recipientelor asimetrice.

 

PLANȘA II. Desenul de obiect

FIGURA 4. Unghiuri diferite – altă morfologie.

FIGURA 5. Unghiuri diferite – volume diferite

FIGURA 6. Diametre diferite – volume diferite.

FIGURA 7. Multiplicarea dimensiunilor și a volumului.

FIGURA 8. Procedura de mediere a suprafeței de rotație pentru vasele asimetrice

 

PLANȘA III. Utilizarea fotografiei de obiect

FIGURA 9. Pregătirea unui contur fotografic pentru măsurători.

FIGURA 10. Studiul deformărilor orizontale funcție de distanța focală.

FIGURA 11. Studiul deformărilor perspectivice pe verticală.

 

PLANȘA IV. Metode de clasificare

FIGURA 12. Principalele repere metrice la RUSANOVA 1976, fig. 1.

FIGURA 13. Clasificarea tipurilor ceramice Korceak

FIGURA 14. Alt autor, alte criterii metrice, dar aceleași taxonomii arbitrare (FUSEK 1994...)

FIGURA 15. Reproducere după RUSANOVA 1976, p. 121

 

PLANȘA V. Volumetrie și componente ale formei

FIGURA 16. Schema de calcul al volumului superior.

FIGURA 17. Volumul amforei.

FIGURA 18. “Codul Buko modificat”.

 

PLANȘA VI. Morfologie alfa-numerică

FIGURA 19. “Zone” utilizate ca elemente de orientare

FIGURA 20. Schema de clasificare a bazei vaselor ceramice

 

PLANȘA VII. Morfologia buzei (vezi și lista J, la secțiunea 1 a Anexelor)

FIGURA 21. Decupajele buzei de vas

FIGURA 22. Cartierele buzei de vas

 

PLANȘA VIII. Modele de estimare a sortării incluziilor

FIGURA 23. Estimarea procentului incluziilor

FIGURA 24. Scala sortării pietrișului

 

PLANȘA IX. Diametrele nu sunt mărimi direct proporționale cu volumul recipientelor

FIGURA 25. Dâmbovița inferioară (Soldat Ghivan și Ciurel), recipiente fragmentare.

FIGURA 26. Diagrama volumelor superioare și a diametrelor la gură în arealul Vedea.

FIGURA 27. Aceeași diagramă pentru Korceak VII (Ucraina centrală)

 

PLANȘA X. Elemente de arheologie experimentală. Comportamentul funcțional diferit al unor forme.

FIGURA 28. Efectul focului asupra conținutului.

FIGURA 29. Stabilitatea (poziția centrului de greutate la înclinare).

FIGURA 30. Riscul de vărsare accidentală a lichidelor la o înclinare de 15o.

 

 

SECȚIUNEA II – Hărți

 

PLANȘA XI. Harta 1. Cele mai importante situri amintite în text.

PLANȘA XII. Harta 2. Principalele localități din Câmpia Română (și zone periferice) amintite în text.

PLANȘA XIII. Harta 3. Situri din București și împrejurimi.

PLANȘA XIV. Harta 4. Peninsula Balcanică în perioada romano-bizantină.

PLANȘA XV.Harta 5. Drumuri strategice în Peninsula Balcanică în perioada romano-bizantină.

PLANȘA XVI. Harta 6. Campaniile din 548 și 550. Variante de acces ale sclavinilor spre Illyria.

PLANȘA XVII. Harta 7. Anii 584-585: Campania avaro-slavă în Peninsula Balcanică.

PLANȘA XVIII. Harta 8. Anul 586: Campania avară la Dunărea de Jos.

PLANȘA XIX. Harta 9. Anul 587: Contraofensiva bizantină la Dunărea de Jos.

PLANȘA XX. Harta 10. Prima campanie a lui Petrus la Dunăre (595 ?).

PLANȘA XXI. Harta 11. Campania avară din primăvara anului 597.

PLANȘA XXII. Harta 12. Atacul lui Priscus de la Tisa.

 

 

SECȚIUNEA III

Catalog de piese ceramice din Câmpia Română

clasificate morfologic (grupele “CR”)

 

Introducere (detalii tehnice)

PLANȘA XXIII. Grupa 1 A.

PLANȘA XXIV. Grupa 1 A (continuare).

PLANȘA XXV. Grupele 1 A (continuare), 1 B, 2 A.

PLANȘA XXVI. Grupele 2 A (continuare), 2 B, 3 A.

PLANȘA XXVII. Grupele 3 B, 4.

PLANȘA XXVIII. Grupa 5 A.

PLANȘA XXIX. Grupa 5 A (continuare).

PLANȘA XXX. Grupele 5 A (continuare), 5 B.

PLANȘA XXXI. Grupele 6 A, 6 B, 7 B.

PLANȘA XXXII. Grupele 7 A, 8, 9 A, 9 B.

PLANȘA XXXIII. Grupele 10 A, 10 B, 11.

PLANȘA XXXIV. Grupa 11 (continuare).

PLANȘA XXXV. Grupa 11 (continuare).

PLANȘA XXXVI. Grupa 11 (continuare).

PLANȘA XXXVII. Grupele 11 (continuare), 12 A, 12 B, 13 A, 13 B.

PLANȘA XXXVIII. Grupa 14 A.

PLANȘA XXXIX. Grupele 14 A (continuare), 14 B.

PLANȘA XL. Grupele 14 B (continuare), 15, 16 A.

PLANȘA XLI. Grupele 16 A (continuare), 16 B, 17.

PLANȘA XLII. Grupele 18, 19 A.

PLANȘA XLIII. Grupele 19 A (continuare), 20 A.

PLANȘA XLIV. Grupa 20 A (continuare).

PLANȘA XLV. Grupele 20 A (continuare), 20 B.

PLANȘA XLVI. Grupa 22 A.

PLANȘA XLVII. Grupele 22 A (continuare), 22 B, 23, 24 A.

PLANȘA XLVIII. Grupele 24 A (continuare), 24 B, 27.

PLANȘA XLIX. Grupele 25, 26, 28 A, 28 B, 28 C.

PLANȘA L. Reprezentările grafice ale mediilor de grupă tipologică microregională Dulceanca (așezările I, II, IV, nivele de secol VI).

 

 

 

SECȚIUNEA IV

Reprezentările grafice ale mediilor

grupelor morfologice slave

– ceramică slavă primitiv㠖

 

Generalități

PLANȘA LI. Reprezentările grafice ale mediilor de grupă tipologică slavă (1 A – 4 A)

PLANȘA LII. Reprezentările grafice ale mediilor de grupă tipologică slavă (4 B – 7)

PLANȘA LIII. Reprezentările grafice ale mediilor de grupă tipologică slavă (8 A – 9 D)

PLANȘA LIV. Reprezentările grafice ale mediilor de grupă tipologică slavă (10 A - 13)

PLANȘA LV. Reprezentările grafice ale mediilor de grupă tipologică slavă (14 A – 16)

PLANȘA LVI. Reprezentările grafice ale mediilor de grupă tipologică slavă (17 – 20)

PLANȘA LVII. Reprezentările grafice ale mediilor de grupă tipologică slavă (21 – 26 C)

 

 

 

SECȚIUNEA V

Diverse

 

PLANȘA LVIII. Cuptoare de olar din Muntenia secolului al VI-lea.

- București (Sf. Ioan) și Dulceanca

- Radovanu și Băleni

PLANȘA LIX. Vadu Anei. Ceramică din primul sfert al secolului VII.

PLANȘA LX. Vadu Codrii. Ceramică ștampilată și forme rare din B.4.

- varianta de 115 KB

- varianta de 201 KB

PLANȘA LXI. Vadu Codrii. Ceramică lucrată la roată din B.4 și B.5.

- varianta de 106 KB

- varianta de 188 KB

PLANȘA LXII. Vadu Codrii. Ceramică lucrată cu mâna din B.4 și B.5.

PLANȘA LXIII. Ceramică lucrată cu mâna de la Capidava. Grupa morfologică 1 (Capidava 1).

PLANȘA LXIV. Ceramică lucrată cu mâna de la Capidava. Grupele 2 a și 2 b.

PLANȘA LXV. Ceramică lucrată cu mâna de la Capidava. Grupele 3 a, 3 b, 4.

PLANȘA LXVI. Garvăn-Popina, așezare și necropolă, ceramică lucrată la roata lentă sau cu mâna, mijlocul secolului al VII-lea; grupele morfologice 1-4.

PLANȘA LXVII. Garvăn-Popina; grupele morfologice 5-8.

PLANȘA LXVIII. Ancestori ai tipsiilor din Dacia Traiană.

PLANȘA LXIX. Tipsii (tăvițe) din a doua parte a sec. V și secolul VI, din Câmpia Română.

PLANȘA LXX. Analogii ale unor forme rare cu ceramica romană timpurie din Oltenia.

PLANȘA LXXI. Teme și tehnici decorative.

PLANȘA LXXII. Ceramică lucrată la roată; teme și agregări decorative.

PLANȘA LXXIII. Teme și tehnici decorative; forme neclasificate.

PLANȘA LXXIV. Forme rare.

PLANȘA LXXV. Forme rare (II).

 

ÎNAPOI LA INDEX