[23 martie 2002] 

 Dragă Silviu,

    Atenţionat de Florin Curta, am aflat că ai introdus în circuit lucrarea ta

de doctorat. Meriţi din plin felicitări!

    Abia astăzi am "răsfoit-o", cu multă curiozitate şi interes. Ar fi

important să reuşeşti tipărirea ei. [....]

    Mi se pare extrem de important - şi mă bucur - că, pentru prima dată, se

lucrează serios cu ceramica din această perioadă. Să sperăm că nu se va

întâmpla ca de obicei (inerţie) şi că, pornind de aici, se va schimba în bine

acest sector al cercetării.

    Am  sesizat (din text) interesul tău în legătură cu cuptoarele,

comentând "eseul" meu din "StComSatu Mare". Cred că discuţia merită tot

interesul şi, cu siguranţă, va continua. Mi se pare realmente importantă

precizarea şi asigurarea pe care o dai în sensul existenţei la Vadul Anei a

cuptoarelor scobite în bloc de lut cruţat în interiorul locuinţelor Latene.

După ştiinţa mea ar fi prima aşezare din această vreme în care astfel de

instalaţii pentru foc sunt atestate. Altfel, cu precedente formale în aceleiaşi

zone, ca mai vechi îmi sunt cunoscute acelea din aria nordică a culturii

Cerneahov şi Kiev. Am putea să ne gândim chiar la transpunerea ingenioasă a

instalaţiilor din piatră în această modalitate constructivă (cuptor scobit...),

în zonele unde lipseşte piatra, mai ales că apar vălătuci (numai în legătură cu

cuptoarele scobite în bloc de lut cruţat - mai departe CS), cei din urmă

înlocuind pietre cu o destinaţie specială (bouillote etc.). Poate că are

dreptate Gavrituchin, când spune că - în ultimă instanţă - cuptorul, indiferent

de tip, putea să apară în locuri diferite. Legătura dintre tipul de cuptor şi

prezenţa/absenţa pietrei mi se pare acum sigură (de păstrarea tradiţiei se

cramponează Salkovsky), deoarece într-o aşezare de la Zalău, cele mai vechi

locuinţe aveau CS, iar într-un caz, peste un astfel de cuptor, parţial distrus,

s-a ridicat unul de piatră.

    Nu ştiu dacă reacţia la modificările climaterice a determinat realmente

(sau în ce măsură) introducerea cuptoarelor ca instalaţie comună. De ce nu s-a

renunţat la ele odată cu încălzirea climei? De ce exemplele cele mai vechi sunt

în nord-est, totuşi? (eventual comentăm datările).

    Vreau să atrag atenţia asupra diferenţei dintre "vălătuci" (koni)

şi "pâinişoare". Este sigur că vălătucii au un rol strict funcţional, dar nu

este atât de simplă explicaţia în cazul "pâinişoarelor". Primii apar numai în

legătură cu CS, pe când "pâinişoarele" apar şi în legătură cu cuptoarele de

piatră.  Există cel puţin un caz când ele au fost depuse într-un mormânt

(Suemcy), iar la Lepesovka (sanctuar Cerneahov sau poate mai târziu) erau

aranjate în jurul unor vetre rituale. În fine, într-o singură locuinţă de la

Lazuri au apărut 5 exemplare, pe fiecare fiind incizată câte o cruce clară.

Piese cu astfel de semne cunosc de pe Pripetul superior şi din Bielorusia. Dar

nici nu are importanţă, mai interesant este răspândirea lor. Din nou, cele mai

vechi exemplare apar la periferia nordică a culturii Cerneahov, apoi se

răspândesc spre vest şi sud-vest, reapărând în nord-vestul României şi în

Muntenia (la est de Carpaţi sunt cu totul sporadice). Ele par să marcheze,

totuşi, o rută parcursă de slavii care au ajuns şi la Lazuri. Cum explicăm

prezenţa lor în Muntenia? Într-un articol din "EphemNap"/1998 am făcut

trimitere la posibilitatea ca grupe de slavi (cei care spre mijlocul sec. 6

atacă imperiul din sudul Banatului)să fi coborât pe Tisa (cu acordul gepizilor,

populaţie cu care, de altfel, se aflau în înţelegere), eventual o parte a lor

îndreptându-se în direcţia Olteniei şi Munteniei. la multe dintre concluziile

mele a ajuns şi D. Bialekova într-un studiu referitor la aceste "pâinişoare".

    În ce constă prezenţa slavilor la sud de Carpaţi - doar o mică parte a

ceramicii? Este nesoluţionată o chestiune de principiu. Aceşti slavi timpurii

puteau să intre în relaţii de coabitare cu autohtonii instantaneu, astfel că nu

putem distinge aşezări pur-slave? Era posibilă o legătură atât de rapidă şi

strânsă între populaţii diferite ca limbă, mod de viaţă ş.a.? Dacă nu, unde

sunt sălaşurile celor mai vechi slavi, avem de-a face cu un orizont cultural

încă neidentificat la sud de Carpaţi, asemănător celui de la Lazuri?

     În fine, cred că astfel de discuţii sunt binevenite, obligatorii chiar.

     Te rog să-mi spui cum poate fi procurat CD-ul [....]

     Cu prietenie,

Ioan Stanciu