SECȚIUNEA IV - grafice

 

I.1. Capidava, lot OPRIȘ 2000 (continuare – analiză de capacități)

 

GRAFICUL 8. Corelația dintre grupele morfologice și grupele volumetrice.

Repartiția vaselor mari pe grupe volumetrice distincte este deosebit de evidentă; distribuția se face în jurul standardelor de volum pentru solide, respectiv modius (8,72 l.) și semimodius (4,37 l.). Valorile primelor 5 vase sunt: 8,43 l., 4,87 l., 4,4 l., 4,27 l., 4,26 l., 3,49 l. Această ultimă valoare ar putea să nu aibă nici o legătură cu standardul pentru solide (fiind mai aproape de congius, respectiv optimea de amfora, adică 3,275 l.). Oscilațiile valorilor se pot datora, firește, imperfecțiunii de execuție a acestor vase, în condiții neprofesionale, dar și unor imperfecțiuni de măsurătoare sau desen. Reamintesc aici că sistemul de calcul implementat bazei de date măsoară volumul numai până la diametru gâtului.

Ar fi adăugat că cele două vase în jur de doi litri ar putea fi un submultiplu. Aceste două vase aparțin acelorași grupe morfologice care compun și clasele de volum superioare.

Grupele morfologice 2b și 4, pentru care nu există decât exemplare mici, ar putea să nu aibă semnificație volumetrică (dar lotul de recipiente este prea restrâns pentru a trage concluzii în acest sens).

 

Ar fi adăugat că cele două exemplare ale grupei a 3-a, deși au demonstrat o bună solidaritate pe aproape toate graficele, nu par să se arondeze aceleiași tradiții. Exemplarul de la fig. 3/2 ar putea fi datorat morfologiei de tradiție slavă (este, de altfel, unul dintre vasele a căror pastă conțin cioburi pisate); în schimb, exemplarul de la fig. 3/3, deși asemănător în multe, are câteva elemente care nu îl recomandă unor analogii în lumea slavă: un diametru maxim aproape la jumătatea înălțimii (ceea ce, coroborat cu arcuirea bună, exclude aparteneța la Penkovka) și o margine mai dezvoltată (asemănător grupelor 1 și 2, vezi graficul 5, unde această situație este clar reflectată). În concluzie, putem face o distincție morfologică, numind o grupă 3a (fig. 3/3) și o grupă 3b (fig. 3/2).

 

Grafic 9. Capidava. Amfore sub 25 de litri. Se observă o clară specializare a formelor (tipurilor), cel puțin la prima vedere. De exemplu, toate amforele Antonova sunt utilitare pentru solide (divizionara este ușor subdimensionată; corect: 2,183; modius este supradimensionat; corect: 8,73), toate tipurile Carthage sunt destinate lichidelor, ca și Zeest 99, spatheion, Kuzmanov XIV. Unele standarde sunt extrem de precise (congius are 3,32 în loc de 3,275, iar sfertul de modius are 1,645 în loc de 1,640), ceea ce face ca abaterile relativ mari ale altor standarde să fie curioase. Grupajul de 5,6 l. are 1 litru mai puțin pentru a fi un dublu-congius (6,55), însă piesele respective ar trebui să fie utilitare pentru lichide, fiindcă se regăsesc în congius și în divizionară (3,32 și 1,645). Tendința la vasele mari este de supradimensionare. Dacă grupa modius nu este departe de standard (8,9 în loc de 8,732), grupele de 15,28 și 20,31 l. sunt aberații (corect 13,098 și 17,464). În fine, vasele de provizii mai mari decât standardul avantajează pe cei care au de primit, nu pe cei care au de dat; or, în acest caz, recipientele provin din mediu militar, deci de la cei care aveau de primit, așa încât faptele au sens (și lasă loc la fraude, evident: după împărțirea la 8 măsuri de 2,137 l, din “standardul” de 20.31 – reprezentând “oficial” două măsuri modius, rămâne un rest “necontabilizat” de 3,214 l.). În fine, rămâne întrebarea dacă nu există o unitate de măsură necunoscută, de puțin peste 5 litri (cu multipli respectivi). Indiferent care ar fi explicația (cea cu frauda este mai interesantă), cert este că măsura de circa 5 litri este întâlnită la nord de Dunăre și este plauzibil că ea derivă din vase de astfel de dimensiuni, ajunse la N de fluviu și devenite unități de măsură.

Dacă abaterile de la norme sunt voluntare, înseamnă că soldații erau tăiați de la porție și la băutură (amforele de “dublu-congius” sunt mult sub normal). În cazul alimentelor solide era păcălit însă furnizorul (indiferent cine ar fi), iar porționările pe divizionare erau corecte.

 

ÎNAPOI LA GRAFICE MOFOLOGICE CAPIDAVA

ÎNAPOI LA SUMAR ANEXE

ÎNAPOI LA INDEX

MAI DEPARTE – CONCLUZII CAPIDAVA

MAI DEPARTE – L.2. (Popina-Garvăn)