CAPITOLUL 13. Morfologie alfa-numerică

[p. 188]

13.3. Morfologia bazelor de vas

Morfologia bazelor de vas, ca şi teoria problemei[11], nu ridică probleme deosebite. Tabelele de mai jos [în original; primul tabel este o statistică pentru ceramica lucrată la roată; al doilea tabel se referă la ceramica arhaică] înfăţişează de o manieră compactă şi explicită situaţia statistică din principalele situri[12]. Au fost adăugaţi termeni comparativi din lumea romană şi din areale – mai mult sau mai puţin – slave, pentru a înţelege chiar importanţa unor deosebiri între siturile analizate.

[p. 189]

O primă constatare este că diferenţele reciproce dintre situri, chiar şi atunci când par mari, sunt neesenţiale la nivel global, cel puţin prin comparaţie cu alte areale culturale. Cele trei modele dominante sunt, în toate cazurile, AB, BB şi CB, prin comparaţie cu Iatrus, unde modelul AB este absent. Dintre termenii de comparaţie, Codânul este cel mai apropiat; specificitatea acestui sit este clar evidenţiată de distribuirea a 30 de procente în grupe absente sau cvasi-absente în Câmpia Română. Nici Korceak nu are o structură net distinctă. Să notăm totuşi că la Korceak 14,3% se distribuie unui model absent în cultura Ipoteşti-Cândeşti, iar modelul AB (dominant în Câmpia Română, respectiv 50,8% pentru seria lucrată manual) nu are la Korceak decât tot 14,3%. Diferenţele nu sunt mari, dar sunt suficient de mari pentru a postula diferenţa culturală (mai exact: tehnologică). În legătură cu acest model – definibil textual ca “fund de vas cu interior ogival” – despre care s-a spus (pe ce bază – e foarte greu de precizat) că ar reprezenta un specific al ceramicii slave, trebuie să luăm notă, în felul cel mai explicit că, din contră, reprezintă un specific al culturii Ipoteşti-Cândeşti, inclusiv al ceramicii lucrate la roată. Detaliul este mult mai interesant decât s-ar putea crede, fiindcă o asemenea deosebire în comparaţia cu Iatrus, deşi nu reprezintă o diferenţă culturală propriu-zisă, ci mai degrabă o caracteristică pur tehnică, exclude cel puţin meşteşugarii din zona Iatrus dintre producătorii ceramicii lucrate la roată. Un răspuns în legătură cu ipoteza dacă meşteri de origine romană au practicat meşteşugul itinerant, la nord de Dunăre, nu se poate formula decât după extinderea cercetărilor în cetăţile din Illyricum.

Modelul de vas cu fund ogival (AB) reprezintă, în plan tehnic, o stângăcie, cu consecinţe asupra vasului, care are fundul prea greu (dar tocmai de aceea cu centru de greutate mai jos, deci mai stabil), iar coacerea completă este practic imposibilă, făcând vasul casant; în plan statistic, modelul AB reprezintă o dominantă a începuturilor, cel puţin pe ceramica lucrată la roată, tendinţa de descreştere fiind evidentă cel puţin pentru Gropşani şi siturile bucureştene.

Modelele BB (cele mai răspândite, în diverse medii) au, din contră, tendinţa de a creşte numeric, fenomen mai vizibil tot pentru extremele geografice şi tot pe ceramica lucrată cu roata. Această creştere reflectă tendinţa de perfecţionare a modelării, în ciuda scăderii ponderii ceramicii modelate cu roata, pe ansamblul ceramicii. Fenomenul este şi mai inteligibil dacă privim modelul CB, care reprezintă extrema opusă modelului AB, respectiv un fund plat, care face cu pereţii un racord unghiular, scurt.

În fine, să remarcăm că fenomenele descrise nu au coerenţa pe care am fi sperat-o. Cumulând coloanele BB şi CB obţinem seria Dulc. IV = 85,2; Dulc. II = 61,9; Dulc. I a = 86,6; Dulc. I b = 84,2, ceea ce poate pune la îndoială ordinea propusă. O oscilaţie similară remarcăm şi la tabela ceramicii modelate manual, ceea ce pune sub semnul întrebării constanţa notării[13].

Modelele cu exterior de tip C, D sau E reprezintă tentative de a reproduce produse mai complicate ale roţii olarului. Este interesant de remarcat că ele nu lipsesc nici în mediile unde ceramica lucrată cu roata absentează complet, ceea ce pune probleme interesante vis-à-vis de modelul mental al acestor produse[14]. Similar, unele modele destul de complexe (ED, de exemplu), care lipsesc de pe ceramica lucrată la roată, apar în schimb pe ceramica modelată cu mâna.

ÎNAPOI LA CUPRINS VOLUM I

ÎNAPOI LA INDEX

MAI DEPARTE – capitolul 14 (morfologie numerică)

---

[11] La nevoie – a se revedea § 3.5 (capitolul teoretic).

[12] O detaliere a acestei statistici se găseşte la Anexe, p. 312-313.

[13] Siturile au fost prelucrate la distanţe relativ mari în timp. Deşi efortul de a lucra după criterii cât mai obiective sper că s-a observat, este desigur dificil, în destule situaţii, de a face distincţia între modele apropiate (AB şi BB, de exemplu), existând riscul ca la şedinţe diferite de lucru să se facă aprecieri diferite asupra aceleiaşi realităţi. Singura soluţie reală este reluarea adnotărilor, pe o “tabelă albă”, fără sugestii ale primei încercări, şi realizarea clasificărilor într-o singură şedinţă (sau în cel mai scurt timp).

[14] Nu am să încerc să soluţionez aceste probleme, fiindcă toate răspunsurile sunt strict ipotetice. Cert este că producătorii au mai văzut aşa ceva.