CAPITOLUL 18. Alte surse de cunoaştere istorică

p. 241

Am stabilit până aici câteva lucruri: populaţia migratoare care, cu cea mai mare probabilitate, ar trebui să fie identificată arheologic în cursul secolului al VI-lea, în Câmpia Română, sunt slavii (sclavinii din izvoarele literare). Aşteptarea nu este aceeaşi de-a lungul secolului. Primele urme ar putea apare din anii ’30, dar ar fi mult mai multe posibilităţi începând de la mijlocul secolului. O prezenţă mai masivă a acestei populaţii este de aşteptat după migraţia avară, deci după jumătatea deceniului 7. Să vedem în ce fel se împlinesc aceste aşteptări, pe alte domenii de studiu decât ceramistica.

Voi începe expunerea începând cu argumentul numismatic, continuând cu domenii şi specialităţi ale arheologiei care au implicat, în timp, discuţii în legătură cu apartenenţa etnică a unor aspecte de civilizaţie (tipuri de locuinţe, de armament şi podoabe).

Evident, spaţiul concluziv pe care se află deja această lucrare nu permite dezbateri ample. Va trebui să ne limităm la enunţarea unor teze cunoscute, la o scurtă evaluare a capacităţii respectivelor elemente de a elucida secvenţe cu conţinut istoric, cât şi a capacităţii de a produce informaţie nouă, reciproc valorificabilă.

MAI DEPARTE, LA § 18.1. Evidenţa numismatică