ANEXE TEHNICE

SECŢIUNEA I

A. Memorator INFORMAŢII PRIMARE (aplicaţie la Figura 1)

Criteriile morfologice listate mai jos sunt cele expuse la § 1.1. Informaţia Primară. La sigla mnemotehnică a fiecărui criteriu (ex. Ls, Fs, etc) se ataşează, în faţă, iniţiala P, pentru a distinge această categorie de informaţie de alte categorii; rezultă PLs, PFs, etc. Măsura este necesară fiindcă, într-o tabelă cu multe zeci de câmpuri, prefixul Pxx, Sxx, Mxx, Vxx sau Axx produce o mai rapidă orientare asupra naturii câmpului, eventual chiar posibilităţi de sortare pe tipuri.

Formulele de mai jos sunt teoretice, având drept scop numai înţelegerea raţionamentului. În practică, formulele pleacă de la valorile de măsurătoare (cu prefixul M) şi pot avea un aspect – aparent – net diferit; rezultatul este însă acelaşi.

I. Caracteristici ale calotei superioare (C.s.)

(1) PLs (Lăţimea superioară) = 40 : AO x C'O x 100 = 28,067

(2) PFs (Formatul superior) = 40 : AO x B'O x 100 = -7,43

(3) PAs (locul arcuirii superioare) = AE : AB x 100 = 49,167

(4) Pes (amplitudinea aceleiaşi) = EE' : AB x 100 = 15

II. Caracteristici ale calotei inferioare (C.i.)

(1) PLi (Lăţimea inferioară)[1] = 40 : AO x H'O x 100 = 21, 363

(2) PFi (Formatul inferior) = 40 : AO x G'O x 100 = -3,175

(3) PAi (locul arcuirii inferioare) = AJ : AG x 100 = 41,611

(4) Pei (amplitudinea aceleiaşi) = JJ': AG x 100 = 6,579

III. Caracteristici ale marginii

(1) PM/I (marginea în norma înălţimii) = bf : af x 100 = 44,251

(2) PM/f (marginea în norma diametrului) = bf : f x 100 = 25,82

(3) PIG (înălţimea gâtului) = bc : bf x 100 = 34,127

IV. Unghiuri

(1) PUC (unghiul buzei, măsurat din C) = 122^o

(2) PUB (unghiul gâtului, măsurat din B) = 67^o

(3) Pts (unghiul tangentei superioare) = 141^o

(4) Pti (unghiul tangentei inferioare) = 132^o

^{(în baza de date menţiunea “grade” – sau reprezentarea grafică “o” nu sunt necesare)}§

V. Caracteristici ale piciorului

(1) P/I (piciorul în norma înălţimii) = kg : ka x 100 = 22,5

(2) P/k (piciorul în norma diametrului) = kg : k x 100 = 23,41

(3) PIT (înălţimea talpei) = kh : kg x 100 = 49,383

VI. Proporţii generale

(1) Pf/a (diametrul la gură raportat diametrului maxim) = 0,77373

(2) Pk/a (diametrul la bază raportat diametrului maxim) = 0,5466

(3) PI/a (înălţimea totală raportată diametrului maxim) = 1,02537

(4) PIs/I (înălţimea superioară raportată la înălţimea totală) = 0,36223

VII. Grosimi

(1) PGrs (grosimea calotei superioare) = [(gr.B + gr.E') :2] : f x 1000 = 53,1

(2) PGri (grosimea bazei) = [(gr.colţ + gr.centru) : 2] : k x 1000 = 125,3

VIII. Mărimi reale:

(1) diametrul la gură (f x scara, notat AMrf), exprimat în centimetri (adică f x scara x 10), cu cel puţin o zecimală

(2) înălţimea (fk x scara, notat AMrI), exprimată în centimetri

(3) diametrul la bază (k x scara, notat AMrk), exprimat în centimetri

IX. Caracteristici de relaţie:

(1) _Is/a – respectiv raportul dintre înălţimea superioară şi diametrul maxim

(2) _Ii/a – respectiv raportul dintre înălţimea inferioară şi diametrul maxim

această categorie de date este necesară numai în procesul de comparare a datelor de pe vase întregi cu cele fragmentare (dar care au una dintre jumătăţi reconstituite)

X. Alte caracteristici:

(1) PImd/I – raportul dintre înălţimea mediană şi înălţimea totală; înălţimea mediană este un criteriu folosit numai la prelucrarea amforelor sau a altor recipiente cu un segment cilindric sau tronconic median

(2) Raportul dintre înălţimea inferioară şi înălţime (PIi/I) este folosit numai în cazul particular al vaselor din care se cunoaşte numai jumătatea inferioară

(3) AI/f – raportul dintre înălţime şi diametrul la gură

(4) AI/k – raportul dintre înălţime şi diametrul la bază

ultimele două au fost folosite pentru prelucrarea unor forme cu înălţime relativă foarte mică, deci plate, ca de exemplu tipsiile (dar utilizarea pentru farfurii este prognozabilă)

În cazul vaselor fragmentare, caracteristicile necunoscute rămân cu rubrică albă (nulă). Practica întrebuinţării curente a acestor sigle a produs simplificarea lor, prin pierderea P-ului final. Foarte frecvent se va găsi notaţia f/a în loc de Pf/a, k/a în loc de Pk/a. A corecta acum aceste inconsecvenţe, în sute de grafice şi pagini de comentarii deja scrise, este nu numai foarte greu, dacă nu imposibil, având în vedere că sunt atât de obişnuit cu aceşti indici, încât nici nu aş observa ceva anormal la ei. Autorul îşi cere scuze pentru acest inconvenient, cu menţiunea că, dacă la “informaţiile primare” asemenea inconsecvenţe se întâlnesc, siglele “informaţiilor secundare” sunt totdeauna corecte, ca în lista de mai jos. Deci, ca regulă de orientare, ce nu începe cu S – este “informaţie primară”. Valorile de măsurătoare (lista C, infra) nu fac obiectul comentariilor din volumele I şi II, iar despre alte tipuri de date va fi vorba foarte rar.

ÎNAPOI LA SUMAR ANEXE TEHNICE

ÎNAINTE LA INFORMAŢII SECUNDARE

---

[1] Deºi lãþimea nu este o dimensiune a calotei, ea este determinantã pentru conformaþia concretã a corpului, motiv pentru care este alãturatã ºi asociatã formei în tabele ºi grafice. Procedeul nu este prea ortodox, teoretic, însã, pentru recipientele evului mediu timpuriu, caracterizate în general de un gât scurt, recoltarea separatã a unei lãþimi a gâtului ºi a unei alte lãþimi - a punctului B - ar fi fost superfluã.

§ Dacă aceste cifre nu intră într-un calcul trigonometric, subdiviziunile se exprimă zecimal (de pildă în calcularea mediei unui lot) ; evident, aceste valori s-ar putea exprima şi în minute şi secunde, însă ar induce un nou factor de tehnicitate, redundant de această dată [precizarea lipseşte din orginal].