ANEXE TEHNICE - SECŢIUNEA I

(continuare)

C. Memorator MÃSURÃTORI (toate măsurătorile de lungime se exprimă în milimetri, cu o zecimală aproximată)

a) Mf – diametrul la gură (măsurabil aşa cum indică Planşa I, figura 1, de la punctul F şi nu mai din lateral; atrag aici atenţia că între această măsurătoare şi măsurătorile de laborator – făcute fie cu rigla fie cu cartonul cu diametre – vor apare diferenţe; măsurătorile de laborator vor da aproape totdeauna cifre mai mari; chestiunea este serioară fiindcă toate datele pe care le au muzeele, în cazul în care sunt cât de cât corecte, sunt prelevate după procedurile cunoscute, iar, pe de altă parte, măsurătoarea propusă de Sistemul Compas este singura obiectivă; soluţia ar fi una singură: să înlocuim cartoanele opace cu suprafeţele transparente, iar măsurărea diametrelor să nu se mai facă cu gura în jos, ci în sus, la vedere; măsurarea diametrului pe exteriorul buzei este o greşeală; nici un sistem morfologic cunoscut nu promovează aşa ceva! [1])

b) M2C’o – diametrul gâtului; în caz de asimetrie măsurătoarea va păstra orizontalitatea (eventual prin verticale tangente ajutătoare); numele câmpului (2 x C’o) arată relaţia dintre diametrul la gât şi diametrul “maxim”, respectiv că primul este judecat cu măsura celui din urmă; aceasta doar ca etiologie (numele firesc al câmpului ar fi Mc, dar începătorii se complică inutil)

c) Ma – diametrul maxim;

pentru amfore sau alte piese cu segment cilindric/tronconic mijlociu se prelevează, de asemenea, MaS (diametrul superior al segmentului), MaI (diametrul inferior al segmentului); în acest caz, Ma se trasează la mijlocul înălţimii Mas_MaI

d) MH’c – diametrul exterior al bazei (se măsoară înaintea rotunjirii peretelui spre fundul vasului sau în depresiunea tălpii); se judecă similar cu M2C’o; a nu se confunda cu măsurătoarea următoare

e) Mk – diametrul bazei; se măsoară după aceleaşi pricipii ca diametrul la gură (şi cu aceeaşi problematică)

f) MI – înălţimea totală (atenţie la verticală!)

g) MIs – înălţimea superioară (de la diametrul median în sus)

MImd – înălţimea mediană (de la MaS la MaI, vezi supra), necesară numai pentru forme cu segment cilindric/tronconic median

h) Mbf – înălţimea marginii (de la dreapta b la dreapta f, conform desenului de la fig. 1)

i) Mbc – înălţimea gâtului (înălţimea bc, conform figurii 1)

j) Mgk – înălţimea piciorului, respectiv gk, conf. fig. 1

pentru rularea normală a formulei de calcul a volumului, această valoare nu poate fi 0 (zero); dacă vasul nu are picior se nota o valoare asimptotică (ex. 0,0001); regula este valabilă şi pentru alte măsurători, care riscă eroarea de calcul datorită împărţirii la zero (MIs, Mbf, MAE, MAJ)

i) MOB – formatul superior (procedura este descrisă la § 1.1.2.2.; se ia pe compas măsura OA, se pune compasul în B şi se intersectează axa de simetrie; valorile deasupra diametrului median sunt pozitive; valorile dedesubtul diametrului median – a – sunt negative)

k) MOG – formatul inferior (similar cu procedura descrisă supra, pentru calota inferioară)

l) MAB – lungimea corzii de arc a arcuirii superioare (v. fig. 1)

m) MAE – proiecţia pe coarda de arc a punctului maximei arcuiri superioare

n) MEE’ – amplitudinea arcuirii superioare

o) MAG – lungimea corzii de arc a arcuirii inferioare (v. fig. 1)

p) MAJ – proiecţia pe coarda de arc a punctului maximei arcuiri inferioare

q) MJJ’ – amplitudinea arcuirii inferioare

baza de date are, în realitate, mai multe câmpuri rezervate problemei arcuirilor; pentru recipiente cu simetrie bilaterală, se pot folosi direct cele 6 câmpuri de mai sus; pentru recipientele asimetrice, cele 6 câmpuri mai au, fiecare, câte o tripletă: rezultatele din stânga, din dreapta şi media lor, care se transcrie în câmpurile principale

r) Mgrs – grosimea superioară (media citirilor grosimii peretelui ceramic în punctele B şi E’)

s) Mgri – grosimea inferioară (media citirilor bazei vasului în punctele k şi o – adică la intersecţia cu axa de simetrie)

t) Mgd – “garda la sol”, pentru vasele cu bază concavă, valoarea distanţei la sol, citită pe axa de simetrie

u) Mscara – scara de lucru; se notează valoarea fracţionară (“3” pentru scara de 1/3), adică de câte ori este mai mică ilustraţia faţă de obiectul real)

v) PUC - unghiul la buză: valoarea, în grade, a dreptei CD faţă de dreapta c (v. fig. 1)

x) PUB – unghiul la gât: valoarea, în grade, a dreptei BC faţă de dreapta b

y) Pts – tangenta superioară: valoarea, în grade, a tangentei din punctul B; se citeşte cu raportorul răsturnat (aceasta pentru a fi explicit; pentru a fi practic – raportorul nu se clinteşte din punctul B, după măsurarea PUB, ci se reorientează “ţinta” şi se citeşte valoarea mare de pe raportor; nu e doar o “scurtătură”, ci certitudinea aceluiaşi sistem de referinţă pentru PUB şi Pts)

z) Pti – tangenta inferioară: valoarea, în grade, a tangentei din punctul G (v. fig. 1)

Notă: măsurătorile v-z sunt în acelaşi timp valori de măsurătoare (informaţie brută) şi informaţie primară; având sens prin ele însele, aceste valori poartă prefixul P

ÎNAPOI LA SUMAR ANEXE TEHNICE

ÎNAINTE LA CAZUISTICĂ

---

[1] Modalitate de mãsurãtoare expusã este împãrtãºitã de cele mai importante manuale sau studii de morfologie (SHEPARD 1974, vol. I, p. 224 ºi urmãtoarele; BALFET & 1983, cap. I, p. 7 ºi urmãtoarele; FUSEK 1994, p. 29; PARCZEWSKI 1993, p. 31; RUSANOVA 1976, p. 10).