SECŢIUNEA IV: GRAFICE

A.1. Analiză tipologică cultura Chilia-Militari (BICHIR 1984)

GRAFIC 1: raportul înălţimilor

Sunt aduse în grafic toate tipurile de ceramică, pentru a demonstra (dacă mai era nevoie) că o clasificare funcţională trebuie să aibă la bază criterii morfologice. Acest mod de a pune problema are avantajul de a releva contaminările morfologice între clase funcţionale, sau chiar de a pune în evidenţă unele inconsistenţe taxonomice (clasificările de mai sus sunt mai mult sau mai puţin cele datorate lui Bichir, cu eventuale reformulări).

Pe această linie – se observă că, cel puţin pe acest grafic, definiţiile cănilor şi urcioarelor tind să se confunde; evident, confruntarea trebuie făcută la toate criteriile de analiză. Se mai observă două oale-borcan (o-b) cu înălţimi mici (arealul E), care le încadrează mai mult noţiunii de “castron”.

Analiza va continua urmărind numai clasificările temporare (de la A la F), urmând ca, finalmente, să se producă un raport din are să reiasă relaţia dintre grupele morfologice, cele funcţionale şi cele tehnologice (ceramică lucrată cu mâna/ cu roata; tipuri de ardere şi culoare).

GRAFIC 2: raportul diametrelor; f/a = raportul diametrului la buză cu diametrul median (“maxim”); k/a = diametrul la bază raportat diametrului median.

Se produc numeroase diviziuni (fundamentale, la acest criteriu; generează grupe distincte în clasificarea finală), perfect normale pentru o cultură care înglobează experienţe culturale atât de diverse:

A1 – f/a > 0.7; k/a < 0.5

A2 – f/a < 0.7; k/a < 0.5

A3 – k/a ~ 0.6

B1 – f/a < 0.5

B2 – f/a [0.65; 0.71]

B3 – f/a > 0.85

C1 – f/a [0.6; 0.8]; k/a <0.55

C2 – k/a [0.55; 0.7]

C3 – k/a > 0.85

C4 – f/a < 0.5

D1 – f/a [0.66; 0.85]; k/a < 0.5

D2 – f/a < 0.47

D3 – k/a > 0.65

E1 – f/a < 0.85

E2 – f/a > 1

GRAFICUL 3: Lăţimea (Ls) şi Formatul (Fs) calotei superioare.

Clasificarea pare în bună măsură stabilizată. Sunt necesare puţine corecţii; astfel:

- grupa C1 se desparte în C1a (Fs < 10) şi C1b (Fs > 10)

- exemplarul D2 cu format pozitiv se va nota D2?, pentru a supraveghea tendinţele de desprindere din grupă

- grupa A2 are formate relativ diferite, dar lăţimi similare; potenţial, formatele pozitive ar putea reprezenta o grupă distinctă; se notează A2?

GRAFIC 4: lăţimea şi formatul inferioare

Desprinderile A2? şi D2? nu s-au produs.

Grupele C1a şi C1b nu sunt foarte solidare, dar se plasează în acelaşi sfert de grafic iar abaterile sunt “normale”.

O problemă a apărut la nivelul grupei B3:

calotele relativ largi şi înalte (Li > 24; Fi < -14.5) devin B3a; celelalte două, mai înguste şi mai globulare, devin B3b

GRAFIC 5. Dimensiunile marginii (SM reprezintă o medie a înălţimii marginii, din raporturile cu înălţimea superioară şi cu diametrul la gură; IG reprezintă înălţimea gâtului din înălţimea marginii).

Este un grafic, prin natura lui, foarte instabil; aici contează numai diferenţele categorice de plasament ale componentelor aceleiaşi grupe (situaţia în care grupa se divide, generând însă nu grupe de sine stătătoare, ci sub-grupe). Sunt de făcut şi alte distincţii, şi anume că diferenţa pe SM este mai importantă decât diferenţele onstatate pe IG.

De aceea, de pildă, diferenţele la grupa C1a sunt considerate nesemnificative, ca şi la grupa D3. Semnele de întrebare de la A2? şi D2? dispar. În schimb, apar următoarele subgrupe:

- A1_a (pentru IG > 80) şi A1_b (pentru IG < 60);

- A2_a (pentru IG > 55) şi A2_b (pentru IG <45);

- D1_a (pentru SM > 70) şi D1_b (pentru SM < 30)

GRAFIC 6: dimensiunile piciorului (similar, SP exprimă media înălţimii piciorului, din raportările la înălţimea inferioară şi diametru la bază; IT reprezintă înălţimea tălpii raportată înălţimii totale a piciorului)

Din alte experienţe ştim că determinarea subgrupelor din acest grafic produce artificial un număr substanţial de unităţi taxonomice noi. De aceea acest grafic serveşte doar la tragerea unor concluzii despre caracterul general al unor grupe. De exemplu, grupele A1_a, A1_b, A2_a, D1_a sunt caracterizate prin picioare scunde cu talpă bine şi frecvent profilată; fiind grupe numeroase, ele descriu deja un comportament tipic pentru această cultură. Lucruri asemănătoare se constată şi pentru alte grupe, de o manieră mai puţin sistematică. Piciorul scurt cu o talpă relativ înaltă este deci o caracteristică culturală. Există şi situaţii diferite: grupa B2 este caracterizată de un picior relativ înalt, însă fără talpă; grupele B1 şi E2 au un picior foarte scurt, fără talpă. Aceste grupe pot fi considerate netipice, reprezentând fie influenţe externe încă neasimilate, fie tradiţii revolute.

Demn de semnalat este că în secolul VI a fost identificat un singur sit cu astfel de caracteristici ale graficului dimensiunilor piciorului, aflat la mare distanţă, tocmai în Bucovina, la Raşcov. Nu e locul aici pentru comentarii...

GRAFIC 7. Diferenţele unghiurilor. Este un grafic mai puţin intuitiv, dar foarte sintetic. Pe axa x (SU) se află diferenţa dintre unghiul la buză şi cel al gât; pe axa y – diferenţa între tangente (cea superioară minus cea inferioară).

Analiza graficului a produs diviziunea unor grupe:

- grupa A1_a se împarte în A1_a (cu SU > 55 şi St > 5) şi A1_a_ (cu SU < 40 şi St < -10)

- grupa D3 se împarte în D3_a (St > -5) şi D3_b (cu St < -50)

ÎNAPOI LA SUMAR ANEXE

MAI DEPARTE – A.2. (Chilia-Militari – clasificarea morfologică finală)