ANEXE – SECŢIUNEA IV (continuare)

K.8. Raşcov – studiu de axă culturală

În comparaţie intră grupele morfologice realizate pentru sudul Poloniei (sec. VI-VII), Korceak VII (sec. VI, notat Ucraina), Slovacia (sec. VI), Codân (sec. VI-VIII; marea majoritate a grupelor caracteristice epocii târzii sunt cunoscute din sec. VI) şi, fireşte, Raşcov (pentru care se va lua în considerare un interval cuprinzând a doua jumătate a sec. VI şi începutul următorului).

GRAFIC 1. Raportul înălţimilor (înălţimea totală raportată la diametrul maxim, pe axa x, şi înălţimea superioară raportată înălţimii totale, pe axa y).

Comparaţia între cele cinci loturi arată mai degrabă nişte particularităţi, decât nişte diferenţe reale. Codân, Raşcov şi Slovacia au monopolul vaselor cu înălţimea superioară reprezentând mai mult de jumătate din înălţimea totală. Ucraina se află la polul opus, prin comparaţie. Codân şi sudul Poloniei au vasele cu proporţiile cele mai înalte.

Prin prisma acestui grafic (cel mai obişnuit în analizele cercetătorilor sovietici) – înrudirea morfologică a celor cinci loturi nu se află în discuţie, diferenţele reprezentând doar normale variaţii regionale. Să notăm totuşi că concentrarea de grupe de la Codân începe la limita de sus a siturilor poloneze şi ucrainiene. Este de remarcat şi dominaţia grupelor slovace în stânga graficului, acolo unde definiţia “oală-borcan” interferează cu cea de “castron”.

GRAFIC 2. Raportul diametrelor, respectiv cel la buză (f) şi la bază (k), corelate diametrului maxim (a), sau median.

Există câteva lucruri foarte interesante în acest grafic:

Grupele poloneze tind să se alinieze pe o diagonală stânga-sus – dreapta-jos, adică asociază fie diametre mici la gură cu diametre mari la bază, fie diametre mari la gură cu diametre mici la bază (situaţia cea mai caracteristică). Acest comportament este regăsit, mai puţin clar, şi la Codân.

Oalele-borcan cu bază îngustă caracterizează loturile poloneze şi slovace (grupele sunt multi-sit). Prezenţa izolată a unor grupe din alte loturi în sudul graficului pare să reprezinte mai degrabă influenţe vestice. Situl de la Korceak se caracterizează, din contră, prin vase cu bază lată, majoritatea grupelor aflându-se peste limita k/a=0.5.

În privinţa loturilor din Bucovina, dacă la Codân se poate vorbi despre o influenţă vestică, la Raşcov această influenţă este foarte palidă. Din contră, Raşcovul, alături de grupe izolate din Slovacia, domină nordul graficului, cu baze de vas foarte late. În zona proximă se află şi câteva grupe de la Korceak. Datorită poziţiei pe grafic, problema nu se poate pune însă în sensul unei influenţe ucriniene asupra sitului din Bucovina, ci, probabil, a unei influenţe comune, răsăritene (sarmatice??).

GRAFIC 3. Lăţimea (Ls) şi formatul (Fs) superioare.

Estul graficului este dominat clar de grupele de la Korceak VII, ceea ce face din lăţimile Ls > 34 o caracteristică ucrainiană. Extensia maximă a grupelor ucrainiene şi posibila lor zonă de influenţă sunt marcate prin linia punctată. În interiorul acestei limite se află majoritatea grupelor poloneze şi slovace, majoritatea fragilă a grupelor de la Codân şi circa jumătate din grupele de la Raşcov. Caracterul ne-slav al grupelor din stânga liniei este necontestabil.

Ar fi de discutat numai dacă centrul graficului (cu valori Ls [31, 34]) nu reprezintă un “condominium”, fiind vorba despre valori obişnuite şi pe ceramica romană sau germanică.

Din punct de vedere al reprezentativităţii unor grupe în fiecare lot – grupe morfologice reprezentate de un număr mai mare vase se află şi de o parte a şi de alta a liniei, atât pentru Codân cât şi pentru Raşcov.

GRAFIC 4. Se compară unghiul la buză (UC) cu tangenta superioară (ts).

De această dată separaţiile definiţiilor sunt categorice. Arealele Bucovinei şi Ucrainei nu se intersectează, ceea ce exclude posibilitatea ca producătorii ceramicii de la Raşcov şi Codân să aibă acelaşi extract cultural cu cei de la Korceak. Contestarea acestei concluzii ar dinamita bazele teoretice ale morfologiei şi, mai larg, ale ştiinţei arheologice, bazate, la nivel obiect, pe analogie.

Interesant de observat este că arealele poloneze şi slovace intersectează arealul ucrainian, deşi în zone periferice şi necaracteristice. Concluzia ar fi că, pe această bază, poate fi stipulată o influenţă (reciprocă?), poate chiar şi o înrudire culturală, dar în nici un caz nu mai poate fi acceptat un concept unificator, de tipul “culturii Praga”.

O altă problemă ar fi mărimea ariilor specifice. Gruparea foarte strânsă categoriei grafice “Ucraina” se datorează şi faptului că este reprezentat un singur sit (Korceak VII), cu o distribuţie cronologică foarte limitată (comparativ cu loturile sintetice reprezentate de “Slovacia” şi “Polonia de Sud”). Pe de altă parte - şi “Codân” reprezintă un singur sit (cu excepţia câtorva piese din situl proxim de la Gorecea), însă dispersia pieselor este mult mai mare decât la Raşcov, de pildă. Explicaţia acestor diferenţe de omogenitate a lotului constă în diferenţa dispersiei cronologice. Dacă Codân este un sit realmente pluri-stratigrafic (pe mai multe paliere cronologice), Raşcov arată mult mai omogen, confirmându-se şi pe această cale că cronologia propusă de Baran este greşită, aşezarea funcţionând nu pe un interval cronologic de două secole şi jumătate, ci, foarte probabil, pe maxim jumătate de secol (posibil mult mai puţin).

Următorul grafic (5) ar trebui să fie cel al situaţiei statistice a caracteristicilor piciorului. Datorită faptului că numeroasele valori de P = 0 sau T = 0 nu pot fi reprezentate grafic mulţumitor, vom apela la un tabel cu aceste valori.

TABEL CU CARACTERISTICILE PICIORULUI

pentru cele 5 loturi studiate

(numai valori de 0 la talpã)

lot SP IT

Raºcov (5 cazuri) 0 0

Slovacia (11 cazuri) 0 0

Polonia S (4 cazuri) 0 0

Codân (11 cazuri) 0 0

Raºcov 1 0

Polonia S 3 0

Polonia S 4 0

Slovacia 5 0

Raºcov 6 0

Slovacia 6 0

Polonia S 6 0

Raºcov 8 0

Raºcov 8 0

Raºcov 8 0

Slovacia 11 0

Slovacia 11 0

Polonia S 14 0

Polonia S 14 0

Polonia S 14 0

Slovacia 16 0

Codân 17 0

Raºcov 20 0

Slovacia 22 0

Codân 22 0

Slovacia 26 0

Polonia S 27 0

Codân 30 0

Codân 30 0

Ucraina (K. VII) 30 0

Codân 37 0

Codân 41 0

Codân 86 0

GRAFICUL CORESPONDENT (5)

(numai SP > 0)

Din grafic lipseşte ultima piesă din tabel (datorită valorii prea mari, respectiv 86 cu 0).

Să remarcăm la început prezenţa cu totul accidentală a talpei pentru loturile din Slovacia, Polonia, cât şi pentru situl de la Codân. În celelalte două cazuri, piciorul este aproape o regulă, de cele mai multe ori prezentând şi talpă. Surprinde, şi de această dată, faptul că cele două arii nici măcar nu se intersectează. La Korceak avem un picior relativ înalt, cu o talpă relativ mică; la Raşcov, dimpotrivă, piciorul este relativ scund, dar tălpile sunt, proporţional, foarte mari.

Ne putem întreba - şi chiar ne întrebăm, permanent – ce relevanţă au astfel de constatări pentru orizontul cultural şi etnic al producătorilor acestei ceramici. Cert este doar că aceste constatări nu sunt chiar întâmplătoare, iar anumite realităţi morfologice au consistenţă pe spaţii largi şi pe o durată semnificativă. Un picior dezvoltat se întâlneşte, în secolele VIII-IX, şi în cultura Luka Raikoveţkaia (alias Romen-Borşevo), în acelaşi spaţiu geografic al Ucrainei de astăzi; dar şi în Moldova. Simetric, piciorul absentează din aspectele culturale ale Poloniei aceloraşi secole.

ÎNAPOI LA SUMAR ANEXE

ÎNAPOI LA INDEX

MAI DEPARTE – dimensiuni ceramică Raşcov (şi context)