ANEXE SECȚIUNEA IV
(continuare)
K.9. Comparația dimensiunilor metrice și a claselor de capacitate
Un element important al
comparativismului inter-cultural este studiul dimensiunilor absolute și al
claselor de capacitate, complementar studiului morfologic. Dacă morfologia
ceramicii lucrate cu mâna poate furniza informații despre substratul
("back-ground) cultural al comunităților, studiul dimensiunilor poate da
sugestii asupra dinamicii sociale și agregării politice.
Comparația directă a circa
o mie de vase nu este operantă, vom recurge la confruntarea mediilor de sit, în
tabelul de mai jos.
TABEL CU DIMENSIUNI MEDII
lot Volum
total Vol. sup. Vol. sup/ Volum Volum dedus Diametru
buză Diametru bază Înălțime
Rașcov 2.484 0.979 0.418 2.342 12.80 8.95 18.94
Codân 1.934 1.048 0.431 2.432 15.50 7.41 17.11
Slovacia 3.481 1.547 0.456 3.393 15.90 8.96 21.15
Polonia 3.667 1.780 0.437 4.073 16.17 8.83 21.62
Ucraina (K. VII) 3.476 1.824 0.408 4.471 17.92 8.50 20.51
Să explicăm termenii tabelului.
Volumele superioare afișate reprezintă medii pe tot lotul de calote superioare complete. Cifrele
acestea sunt interesante fiindcă sunt rezultatul mai multor piese, reflectând
mai fidel mărimile relative ale lotului. De aici faptul că nu se pot corela
direct valorile de pe primele două coloane. Pentru a corecta acest neajuns, a fost
introdusă a treia coloană, pe care este făcut raportul dintre volumele
superioare și cele totale, așa cum a rezultat numai din măsurătoarea vaselor
întregi. Coloana a patra (Volum dedus) redă un volum total mediu ipotetic,
corelând raportul din coloana 3 (rezultat din măsurători reale, pe vase
întregi) cu media volumelor superioare măsurate pe tot lotul; rezultă o cifră
care, în unele situații, corectează serios corespondentele de pe prima coloană.
Coloanele 5-7 repezintă medii centimetrice, realizate pe toate piesele care au
dimensiunea respectivă măsurabilă.
Compararea
cifrelor de capacitate cu cele metrice constituie încă un avertisment că
studiul dimensiunilor fără studiul capacităților nu poate produce rezultate.
Dacă diferențele dimensiunilor, în centimetri, par nesemnificative, diferențele
mediilor de volum sunt foarte relevante (cu exepția Korceakului, celelalte
loturi sunt compuse din peste 250 de jumătăți superioare de vas!).
Am
arătat cu alt prilej că volumul mediu al vaselor reprezintă un indicator al
dinamicii sociale (în esență - volumele mari însoțesc societățile în
expansiune) iar un sistem similar de capacități ar putea indica o autoritate
unică (sau cel puțin tradițiile unei autorități mai vechi). Diferențele dintre
siturile din Bucovina și lumea slavă sunt suficiente pentru a pune sub semnul
întrebării aparteneța Rașcovului și Codânului la această lume. Interesant este
că, în ciuda diferențelor semnificative de morfologie, între Codân și Rașcov
ceea ce recomandă două populații de sorginte diferită , media volumelor
vaselor indică cel puțin unele similitudini ale sistemului de capacități; de
unde, dacă ar fi să ne ducem gândul până la capăt, și autoritatea politică ar
fi aceeași. Faptul însă ar trebui statuat numai după studierea amănunțită a
sistemelor de capacitate.
Tabelul
de mai jos reunește concluziile trase în urma studierii fiecărui sit în parte.
Clasele de capacitate reprezintă medii ale vaselor din clasa respectivă.
TABEL COMPARATIV:
clase de capacitate la Codân§ și Rașcov
Codân 0.294 1.298 4.145 5.674 13?
Rașcov 0.291 1.118 1.991 3.076 4.201 6.109 ?
Diferențe
există, la Codân lipsind două clase de volum intermediare. Clasele existente au
însă asemănări frapante. Diferență mai mare se înregistrează numai la clasa F.
Vasele de volum mai mare sunt însă rare, practic pe toate siturile epocii. Dar
seriile scurte înseamnă și credibilitate mică; la aceasta trebuie adăugat,
firește, că mediile sunt făcute pe volume
totale deduse§, cât și calitatea
discutabilă a desenelor.
Lumea
slavă, atât de întinsă și diferită și cu o proverbială lipsă de unitate, nu are
cum oferi o sistemă a claselor de volum. În general, analizele volumetrice pe
situri slave sunt foarte dificile, iar rezultatele părelnice. În măsura în
care se poate achiziționa o concluzie, în mai toate arealele slave poate fi
identificată o clasă în jur de 6 litri care, deși rară (cu exemplare puține),
pare a sta la baza sistemului. Tot în general, dar cu o valoare de generalitate
mai mică, sistemul divizionar slav pare ternar (divizorul este 3). În ciuda
diversității, am căutat o analogie cât mai apropiată pentru situațiile din
Bucovina. Am găsit-o, dar nu unde ne-am fi așteptat: la Bratislava. Iată
cifrele pentru clasele de capacitate de la gura Moravei: 1.043; 2.101; 2.873;
4.102; 5.820. Evident, nu poate fi vorba despre vreo legătură politică,
distanța fiind prea mare. Nici vreo legătură culturală mai veche nu este foarte
probabilă, morfologiile ceramicii de la Rașcov și Bratislava fiind prea
diferite (o asemănare mai bună ar fi avut situl de la Codân). Dincolo de
factorul unificator al grupei de 6 litri restul pare coincidență.
Grupa
de 6 litri există însă și în Câmpia Munteană, sau cel puțin în vestul ei, la Dulceanca.
Iată secvența de clase de capacitate, valabilă pentru toate trei siturile
(Dulceanca I, II și IV) de secol VI: 0.336; 1.456; 3.004; 5.565; 8.155. Cu
excepția clasei de 8 litri (care iese din sistem), și Dulceanca pare să
folosească vasul de 6 litri, dar divizorul sub-claselor este 2 (modulul fiind 6
3 1.5).
Sistemele
de capacitate sunt diferite. Explicația cvasi-universalității grupei de
capacitate de 6 litri pare să fie necesitatea unui factor de măsură comun cu
lumea romană. În fine, chiar și acest fapt este discutabil (deși pare singura
explicație posibilă), deoarece sunt necesare două vase de 6 litri pentru a ne
apropia de urna romană, care măsoară
13 litri...
MAI DEPARTE clasificare ceramică slavă (global)