L. Clasificarea morfologică generală a lumii slave
primitive
precizări de compunere a lotului:
Codân (RUSANOVA &
1984):
- au fost eliminate piesele
atribuite altor culturi (Cultura tumulilor carpatici; Luka Raikovețkaia)
- au fost eliminate piese
atribuite de autori orizontului Praga (slav vechi) datate însă în plin secol
V (aprox. 425-475)
- consecință: grupele nu sunt
nomerotate la rând (nomerotarea s-a făcut pe ansamblu)
- lotul, în ansamblul lui,
este masiv, cu multe piese; aceste epurări (supra) au făcut însă ca unele grupe
să rămână fără exemplare întregi, comparabile
- au fost refăcute mediile de
grupă, numai cu aceste piese (cu indicativul Med_SCdn_*)
Rașcov (BARAN 1988):
- au fost eliminate două grupe
(4b și 9), cu forme considerată de autor de tradiție Cerneahov
Slovacia (FUSEK 1994)
- au fost folosite piese (și
medii) din faza I (ante 600)
celelate loturi ceramice au fost folosite integral
GRAFIC 1. Proporțiile generale (raportul înălțimilor).
În legendă sunt prescurtări pentru Bucovina, Penkovka, Polonia, Praga,
Slovacia, Ucraina (tipul Korceak), pentru a sugera, din start, diferențele
regionale (de ex. predominanța Penkovka în careurile 5, 6, 12, predominanța
tipului Korceak-Ucraina în careurile 1 și 2, predominanța Polonia-Bucovina
aspra tipurilor înalte, respectiv careul 7).
Mai departe, însă, vor fi urmărite grupele morfologice generale (care
fac obiectul acestei cercetări).
Zonele de intersectare vor primi indicative alternative.
GRAFIC 2. Raportul diametrelor.
Se produc numeroase precizări:
Grupa 1 izolează un element cu f/a minim.
Grupa 2 se împarte în k/a >
0,5, respectiv > 0,5.
Grupa 3 se împarte astfel:
- gr. 3a grupul central
- gr. 3b valoarea izolată din partea inferioară a graficului
- gr. 3c valoarea izolată din partea superioară a graficului
Grupa 4 se divide în trei părți:
- gr. 4a x < 0,81; y < 0,5
- gr. 4b x > 0,84; y < 0,55
- gr. 4c y > 0,57
Grupa 5 separă un element cu y < 0,4
Grupa 7 se împarte în nu mai puțin de patru grupe:
- gr. 7a x < 0,8; y [0,48;0,58]
- gr. 7b x > 0,85
- gr. 7c y > 0,7
- gr. 7d y < 0,35
Grupa 8 separă elementul din dreapta.
Grupa 9 separă cele două elemente.
Grupa 10 separă cele două elemente de sus de cel inferior.
Grupa 12 separă cele două elemente din centru de cel din extrema
dreaptă.
Grupele 6, 10 și 13 rămân în actuala componență.
GRAFIC 3. Formatul
superior.
În componența grupelor au apărut următoarele schimbări (producând, de
aici, subgrupe):
Grupa 1a se împarte de o parte și de alta a valorii x = 32.
Grupa 2a se împarte la fel ca supra.
Grupa 2b se împarte în:
- gr. 2b_1 y < -5
- gr. 2b_2 y > 0
Grupa 4b se împarte funcție de x = 37
Grupa 4c se împarte funcție de x = 34
Grupa 5a se împarte funcție de y = 7
Grupa 6 se desface în trei:
- gr. 6_1 x > 31; y < 11
- gr. 6_2 x < 29
- gr. 6_3 y = 20
Grupa 8 se împarte funcție de y = 2
Grupa 13 se desface în trei:
- gr. 13_1 y < 2
- gr. 13_2 x < 27
- gr. 13_3 y > 13
GRAFIC 4. Formatul inferior.
Sunt necesare doar câteva detalieri:
Subgrupa 4c_1 se împarte în trei, astfel:
- 4c_1a x > 24; y < -18
- 4c_1b y > -10
- 4c_1c x < 21
Subgrupa 4b_1a se împarte în două, astfel:
- 4b_1a y < -19
- 4b_1b y > -11
Două elemente din subgrupa 1a_2 (x < 18) sunt puse sub supraveghere
(notat 1a_2_)
GRAFIC 5. Arcuirea calotelor (grafic rar întrebuințat, aici necesar
pentru distincția caracterului Penkovka). Se compară amplitudinile arcuirilor
pe calota superioară (x) și inferioară (y).
Sunt puține observații concrete de făcut (teoretic este totuși de
subliniat că o anumită formă generează anumite arcuiri, ceea ce este evident
din distribuțiile destul de omogene ale grupelor).
Grupele 2b_1 și 4a separă câte un element extrem.
Grupa 7a se desparte funcție de:
- gr. 7a_1 (x > 9)
- gr. 7a_2 (x < 8)
MAI DEPARTE tabelul concluziv