ANEXE TEHNICE SECȚIUNEA IV (continuare)
M.6.
Dulceanca IV (morfologie)
|
|
Lotul
de vase întregi de la Dulceanca IV este redus numeric, ceea ce face ca
atribuirea tipologică pe acestă bază să fie discutabilă. Pentru a avea însă un
termen de comparație, fie și limitat, cu alte situri, mai bine reprezentate
numeric, vom opera, cel puțin pentru început, o procedură standard; fie și așa,
cu puține vase întregi, se profilează trei grupe morfologice net distincte:
-
Gr.1: vase scunde (I/a = 0.90...1.06) cu alură masculină (Is/I = 0.32...0.44);
-
Gr.2: vase medii și înalte (I/a = 1.09...1.33) cu siluetă androgină (Is/I =
0.44...0.47);
-
Gr.3: vase scunde (I/a = 0.91...0.93), cu alură marcat masculină (Is/I =
0.16...0.27)
|
|
Graficul
al doilea: deschiderea la gură și mărimea bazei (ambele raportate diametrului
maxim); toate grupele tind să se dividă, mai mult sau mai puțin evident:
-
Gr.1 a: deschideri mediu-largi (f/a = 0.80...0.83) și bază medie (k/a =
0.43...0.51);
-
Gr.1 b: deschideri mediu-înguste (f/a = 0.71...0.75) și bază mediu-mare (k/a =
0.51...0.52);
-
Gr.2 a: deschideri medii (f/a = 0.78...0.81) și baze înguste (k/a =
0.37...0.39);
-
Gr. 2 b: deschidere foarte îngustă (f/a = 0.55) și bază mediu-mare (k/a =
0.55); valorile sunt, în această combinație, o raritate);
-
Gr. 3 a: dechidere largă (f/a = 0.88) cu bază mediu-mică (k/a = 0.42);
-
Gr. 3 b: deschidere mediu-largă (f/a = 0.89) cu o bază supra-largă (k/a = 0.91
- valoare aberantă);
|
|
Graficul
unghiurilor specifice (SU = diferența unghiurilor la buză și la gât; St =
diferența tangentelor la calote):
-
Gr. 1 își reconfirmă unitatea (distincțiile de pe graficul anterior nu erau
nete): margine modulată mijlociu-mult
(SU = 43...63), calota superioară mai bombată (St = -4...12);
-
Gr. 2 a: modulare mijlocie (-mică) a marginii
(SU = 32...39), calotă inferioară mai bombată (St = -25...-9);
-
Gr. 3 a: margine foarte modulată (SU
= 72), calotă superioară mult mai arcuită (St = 17);
-
Gr. 2 b și 3 b au modulare nulă (nu au margine),
cu calota superioară mult mai arcuită (St = 12...16)
|
|
Corespondența
grupelor morfologice cu grupele volumetrice.
Ca
și la Dulceanca I, grupa 1§ are reprezentanți în toate grupele volumetrice.
Grupa vaselor miniaturale (grupele morfologice 2 b și 3 b) se suprapun pe
grafic, având ambele, un volum util în jur de 20 de mililitri.
De
evidențiat, spre deosebire de Dulceanca I, predominanța grupelor de volum mai
mare.
Este
interesantă tendința grupelor morfologice minore (gr. 2 și 3) de a se repartiza
în toate grupele volumetrice, ceea ce arată că, în general, nu există nici o
legătură între o anumită formă și o anume clasă volumetrică (mare, mică, etc.)
și, în al doilea rând, sugerează că fiecare grupă morfologică provine dintr-o
cultură completă, care își satisfăcea integral nevoile (avea toate clasele de
volum, corespondente funcțiilor recipientelor ceramice).
Aberații
morfologice sunt întâlnite numai la vasele miniaturale, datorită faptului că,
fiind lucrate cu mâna, nu existau uneltele și îndemânarea necesare realizării
unei anume forme (sau "proiect mental", numite, în altă parte, și
"matrice").
CONCLUZII:
Vasele întregi de la Dulceanca IV sunt puține, ceea ce face ca grupele
tipologice stabilite să fie discutabile (cu excepția grupei întâi, care
cuprinde 5 exemplare). Există un singur vas întreg lucrat la roată, care, și în
acest caz, ca și la Dulceanca I, este solidar grupei 1 a ceramicii lucrate cu
mâna. Vasele miniaturale vor fi considerată grupă distinctă, respectiv grupa 4.
Vasele de la Dulceanca IV aparțin, cu excepția grupei 4, unor categorii
volumetrice mai mari decât cele constatate la Dulceanca I. Iată
caracteristicile definitorii ale grupelor tipologice:
-Gr.1
(cea mai numeroasă, compusă din 4 vase lucrate cu mâna și un vas lucrat cu
roata): alură masculină (Is/I = 0.32...0.39), deschideri la buză mijlocii (f/a
= 0.71...0.83), bază medie (k/a = 0.43...0.51), margine mult modulată (SU = 43...63), raportul tangentelor ușor
pozitiv (St = -4...12); în afara caracteristicilor testate prin grafice, grupa
se definește prin cvasi-absența piciorului și absența tălpii;
-
Gr.2: alură androgină (I/a = 0.44...0.47), deschidere medie (f/a =
0.78...0.81), bază îngustă (k/a), modulare medie a marginii (SU = 32...39), diferență negativă a tangentelor (St =
-25...-9); în afara caracteristicilor testate prin grafice, grupa se definește
prin picior relativ înalt (media SP = 31), cu sau fără talpă (un exemplar cu
PIT = 74);
-
Gr.3: alură masculină marcată (Is/I < 30), deschidere mare la buză (f/a =
0.88), bază mijlocie (k/a = 0.42), margine foarte modulată (SU = 72);
-
Gr.4 (vase miniaturale): caracteristici oscilante (cele două piese au fost
considerate componente al gr. 2 și 3, care sunt net diferite); în comun, în
afară de volumetrie, este (cvasi-)absența marginii
(SU < 5) și o tangentă superioară mai mare (St = 12...16).
MAI DEPARTE capacități Dulceanca
IV