ANEXE TEHNICE – SECŢIUNEA IV (continuare)

M.8. Dulceanca – clasificarea microregională

Materialul are ca scop producerea unei noi clasificări morfologice ale ceramicii din siturile de la Dulceanca, dând prioritate elementelor prelevabile pe jumătăţile superioare. Scopul întreprinderii este acela de a reuşi să fie clasificate, finalmente, cât mai multe jumătăţi superioare de vas, pentru a obţine o “serie” cu sens, în privinţa succesiunii siturilor. Evident, analiza începe cu piesele întregi.

GRAFIC 1. Se corelează raportul înălţimii superioare cu diametrul maxim (_Is/a) cu raportul diametrului la gură cu diametrul maxim (f/a). Se constată o grupă indistinctă A (care va suferi ulterioare precizări) şi alte cinci grupe cu caractere distincte.

GRAFIC 2. Lăţimea (Ls) şi Formatul (Fs) superioare. Grupa A a suferit o diviziune principală, de o parte şi de alta a valorii Ls = 29, şi alte diviziuni mai mici. Grupele B şi C au separat câte un element.

GRAFIC 3.

Se plotează înălţimea medie a marginii în normele înălţimii şi a diametrului la gură (SM = (M/Is + M/f)/2) şi înălţimea gâtului raportată înălţimii marginii (IG).

Cele două exemplare cu IG = 100, studiate separat (şi suficient de asemănătoare) sunt declarată grupă separată (gr. G1); piesa fără margine (SM = 0) devine gr. G2. Caracteristica grupei G* este absenţa unei buze întoarse spre exterior. Subgrupa C2 dispare (ca şi notaţia C1 > C).

În gruparea mare centrală nu se vor face discriminări. Apare însă o nouă subgrupă, A6, cu exemplarul SM > 50.

GRAFIC 4. Se plotează unghiul la buză (UC) şi tangenta superioară (ts). Grupele C, E şi G sunt omogene. Grupa D se împarte. Subgrupele A1 şi A2 produc noi subgrupe; astfel:

A1: - A7, cu UC < 100

- A8, cu ts = 120

A2: - A9, cu UC < 100

- A10, cu ts < 120

Toate grupele şi subgrupele stabilite până aici se declară grupe independente, înainte de a începe analiza pe proporţiile generale ale vasului şi studiul caracteristicilor calotei inferioare. Pentru a se recunoaşte indentitatea grupelor, se menţin (deocamdată!) denumirile curente.

GRAFIC 5, primul din seria proporţiilor generale: înălţimea raportată diametrului maxim (I/a) şi înălţimea superioară raportată înălţimii totale (Is/I). Pentru simplificarea imaginii, au fost excluse grupele cu un singur reprezentant.

Variabilitatea grupelor A1 şi A2 pare mare, dar este în limitele normalităţii. Se detaşează doar exemplarul înalt de la A1 (I/a = 1,27), care va fi notat A1_a.

GRAFIC 5: se plotează raportul diametrului la gură cu diametrul median (f/a) şi raportul diametrului la bază cu diametrul maxim (k/a). Şi de această dată – evenimentele sunt destul de puţine:

- elementul A1 cu k/a < 0,4 devine A1_b

- elementele A2 cu k/a < 0,41 devin A2_a

- elementul A10 cu k/a > 0,57 devine A10_a

- elementul C cu k/a > 0,6 devine C_a

GRAFIC 6. Lăţimea şi formatul inferioare.

Se produc noi departajări, fără a afecta comportamentul general al grupelor mai numeroase:

- elementul A1 cu Fi < -20 devine A1_c;

- elementul A2 cu Fi < -20 devine A2_b;

- elementul C cu Fi < -20 devine C_b

- grupa E îşi desparte elementele

Am ajuns la capătul unei noi clasificări a oalelor-borcan de la Dulceanca. Grupele sunt realizate numai din analiza caracteristicilor jumătăţilor superioare, în timp cu subgrupele sunt rezultatul analizei proporţiilor generale şi a caracteristicilor calotei inferioare.

De remarcat câteva chestiuni:

- grupele care atenţionează asupra asemănării cu morfologia castroanelor au fost identificate morfologic, fără să se fi avut iniţial (normal ar fi întâi să măsurăm obiectul, iar apoi să-l numim, iar nu invers)

- grupele mai numeroase cuprind, deopotrivă, ceramică lucrată la roată şi ceramică lucrată cu mâna, fapt observat şi la precedentele experienţe de acest tip, pentru situri muntene de sec. VI (în cursul sec. III, în cadrul culturii Chilia-Militari, s-a identificat o clară separaţie a formelor lucrate pe roată şi de mână.

ÎNAPOI LA SUMAR ANEXE

ÎNAPOI LA INDEX

MAI DEPARTE – analiza morfologică a vaselor fragmentare

- capacităţi Dulceancas