CUPRINS

volumul I

INTRODUCERE

SECŢIUNEA I: SISTEMUL TEHNOLOGIC - Sistemul Compas

CAPITOLUL 1: Morfologie analitică numerică

1.1. Achiziţia de date; tipuri de date

1.1.1. Stabilirea reperelor

1.1.2. “Informaţii primare”

1.1.2.1. Lăţimea

1.1.2.2. Formatul

1.1.2.3. Arcuirea

1.1.2.4. Marginea

1.1.2.5. Unghiuri

1.1.2.6. Piciorul

1.1.2.7. Proporţii

1.1.2.8. Dimensiuni

1.1.2.9. Grosimi

1.1.3. Criterii complementare

1.1.4. Traterea asimetriilor

1.1.5. Măsurătorile şi baza de date

1.1.6. “Informaţii secundare”

1.2. Reprezentări ale obiectului arheologic (cazul particular al ceramicii)

1.2.1. Probleme ale desenului ca obiect al măsurătorilor

1.2.2. Utilizarea fotografiilor de obiect

1.3. Metode de prelucrare

1.3.1.Tipuri de medii aritmetice

1.3.2. Desenul matricial

1.3.3. Graficele cu două coordonate

1.3.4. Analogia absolută

1.3.5. Analogia relativă

1.3.6. Înserierea

CAPITOLUL 2: Studiul capacităţii vaselor ceramice

2.1. Generalităţi

2.2. Aflarea capacităţii prin metode consacrate

2.3. Metoda de calcul în Sistemul Compas

2.4. Volume deduse

CAPITOLUL 3: Prelucrări alfa-numerice

3.1. Generalităţi

3.2. Componente morfologice (Codul Buko modificat)

3.3. Accidente morfologice

3.4. Morfologia buzelor de vas

3.5. Morfologia bazei de vas

3.6. Elemente prehensoare şi anexe de turnare

3.7. Descrierea fabricaţiei

3.8. Descrierea decorului

3.9. Tehnici de modelare a ceramicii

3.10. Arderea vaselor

3.11. Funcţionalitatea recipientelor ceramice

3.12. Sugestii pentru organizarea fişelor

SECŢIUNEA II: SISTEMUL DE REFERINŢÃ

CAPITOLUL 4: Referinţa diacronică

4.1. Ceramica daco-romană

4.1.1. Cultura Chilia-Militari

4.1.2. Ceramica dacică de la Locusteni

4.1.3. Soporu de Câmpie

4.1.4. Ceramică arhaică din arealul carpic

4.1.5. Analogia sarmatică

4.1.6. Ceramica romană din Oltenia

4.2. Ceramica de tradiţie romană

4.2.1. Elemente Cerneahov din Câmpia Română

4.2.2. Aspectul cultural Cireşanu

4.2.3. Orizontul post-roman din Transilvania

CAPITOLUL 5: Referinţa sincronică

5.1. Ceramica romană târzie

5.1.1. Un exemplu sud-dunărean (Iatrus)

5.1.2. Ceramica dintr-un capăt de pod nord-dunărean

5.2. Ceramica arealelor periferice

5.2.1. Botoşana

5.2.2. Dolheştii Mari

5.2.3. Suceava-Şipot

5.2.4. Izvoare Bahna

5.2.5. Bacău-Curtea Domnească

5.2.6. Noşlac

5.2.7. Aşezările 1 şi 2 de la Bratei

5.2.8. Ceramica arhaică în mediu roman (Capidava)

5.2.9. Aspectul cultural Popina-Garvăn

5.3. Ceramica slavă primitivă

5.3.1. Tipul Praga

5.3.2. Ceramica din Slovacia

5.3.3. Ceramica sud-poloneză

5.3.4. Tipul ceramic Korceak

5.3.5. O sinteză a epocii: Raşcov

5.3.6. Un produs al izolării: Codân

5.3.7. O cultură la marginea lumii slave: Penkovka

SECŢIUNEA III: PRINCIPALELE SITURI “IPOTEŞTI-CÂNDEŞTI”

CAPITOLUL 6: Muntenia de sud-vest

6.1. Ipoteşti

6.2. Aşezările de la Dulceanca

6.3. Alte aşezări din Teleorman

CAPITOLUL 7. Muntenia centrală (bazinul inferior al Dâmboviţei)

7.1. Aşezarea suspectată de internaţionalism: Ciurel

7.2. Aşezarea de la Soldat Ghivan

7.3. Aspectul cultural Străuleşti

- Căţelu Nou

- Străuleşti-Măicăneşti

- Străuleşti-Lunca

- concluzii

7.4. Alte aşezări bucureştene

CAPITOLUL 8. Situri marginale din Muntenia

8.1. Aşezări din proximitatea Dunării

- Cătălui

- Şuviţa Hotarului

- Radovanu

8.2. Situri la extremitatea răsăriteană

- Vadu Anei

- Sărata Monteoru

- necropole de înhumaţie

- Cândeşti

8.3. Aşezări nord-muntene (aspectul cultural Târgşor)

- Budureasca

- Târgşor

- Şirna

- Băleni

CAPITOLUL 9. Extensia olteană

9.1. Siturile “cheie”

- Gropşani

- Vadu Codrii

9.2. Situri problematice

- Făcăi

- Mărăcinele

- Ostrovul Mare (şi zona)

- situri de la Porţile de Fier

CAPITOLUL 10. Extensia ardeleană?

SECŢIUNEA IV: CARACTERISTICI ŞI EVOLUŢII ALE CERAMICII “IPOTEŞTI-CÂNDEŞTI”

CAPITOLUL 11. Fabricaţia

11.1. Pasta ceramică

11.2. Tehnicile de modelare

11.3. Arderea vaselor

CAPITOLUL 12. Decorul

12.1. Frecvenţa decorului funcţie de tehnica de modelare

12.2. Frecvenţa şi agregarea motivelor decorative – ceramică lucrată la roată

12.3. Frecvenţa şi agregarea motivelor decorative – ceramica lucrată cu mâna

CAPITOLUL 13. Morfologie alfa-numerică

13.1. Accidente morfologice

13.2. Morfologia buzelor de vas

13.3. Morfologia bazelor de vas

CAPITOLUL 14: Morfologie numerică

14.1. Clasificarea generală a ceramicii din Câmpia Română

14.2. Seria tipologică Ipoteşti-Cândeşti

14.3. Comparaţia între grupele slave timpurii şi cele din Câmpia Română

CAPITOLUL 15. Capacitatea vaselor

CAPITOLUL 16. Consideraţii asupra funcţionalităţii recipientelor

16.1. Aşezările de la Dulceanca

16.2. Alte aşezări ale culturii Ipoteşti-Cândeşti. Privire de ansamblu

SECŢIUNEA V: CIRCUMSTANŢIEREA CONCLUZIILOR

CAPITOLUL 17. Analiza izvoarelor şi “expectaţia arheologică”

17.1. Scurtă istorie proto-bizantină de la Zenon la Heraclius

17.2. Izvoarele literare despre prezenţa barbarilor la Dunăre.

Concluzii istorice şi aşteptări arheologice

CAPITOLUL 18. Alte surse de cunoaştere istorică

18.1. Evidenţa numismatică

18.2. Evidenţa arheologică colaterală [fişiere separate:

A. tipuri de locuinţă

B. prelucrări metale; piese de metal

C. antropologie; rituri funerare]

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

A B C D F G-H K-L M

N O P R S T V-Z

PRESCURTÃRI BIBLIOGRAFICE